Rodos – orasul lui Helios

Legendele spun ca,  atunci cand Zeus a impartit pamantul copiilor sai, l-a uitat pe Helios, zeul Soarelui. Acesta a descoperit o insula acoperita de ape in partea estica a Marii Egee si i-a cerut tatalui sau sa o ridice la suprafata, Zeus indeplinindu-i dorinta.

 In timp ce Helios incalzea insula cu razele sale a vazut o nimfa incantatoare care se numea Rhodos (in greceste „trandafir”), pe care a luat-o de sotie si a dat insulei numele ei.

 Insula Rodos (sau Rhodos) este a patra ca marime dintre insulele grecesti, iar capitala ei, purtand acelasi nume cu cel al insulei, este compusa practic din trei orase; orasul vechi antic, orasul medieval si orasul modern. Orasul antic si orasul medieval prezinta stradute inguste, pietruite, castele vechi, magazine mici protejate de ziduri.

 Orasul antic, grecesc a fost intemeiat in anul 408 i.Hr. si se mandreste astazi cu vestigiile gloriei de odinioara: templele inchinate lui Zeus, Apolo si Atenei, un stadion impunator si teatrul elegant. Locuitorii altor orase il comparau cu un urias atelier de sculptura pentru ca strazile erau infrumusetate de peste 3.000 de statui. Printre acestea se afla faimosul „Colos din Rodos”, considerat una dintre „Cele 7 minuni ale lumii antice”, o statuie a zeului Helios cu o inaltime intre 32 si 36 de metri. Constructia lui a durat 12 ani si a fost terminata in anul 282 dar, din nefericire s-a prabusit in urma unui cutremur dupa 36 de ani.

 Orasul a intrat o vreme intr-un con de umbra, dar a cunoscut o noua perioada de prosperitate dupa ce aici s-au instalat Cavalerii Sfantului Ioan veniti de la Ierusalim. Acestia s-au stabilit intre 1309-1520, ridicand un oras imprejmuit de ziduri avand in centru un faimos castel numit „Palatul Marilor Stapani” si gazduind in zilele noastre mai multe muzee. Palatul a fost distrus in 1836 de o explozie si a fost reconstruit in 1930 pentru a-l gazdui pe Mussolini.

 O relicva este „Calea Cavalerilor” care ducea din Acropola spre port si care este pavata cu pietre rotunde infipte in pamantul nisipos. La inceputul secolului al XVI-lea pe aceasta strada s-au construit acele „hanuri” care gazduiau Cavalerii Ioaniti grupati pe nationalitati. Printre acestea pot fi amintite „Hanul limbii italiene”, construit in 1519, si „Hanul Frantei” in care, in prezent functioneaza „Institutul de Limba Franceza”. Un loc deosebit de atractiv este Piata Simi unde intalnesti o multime de comercianti care dau culoare locului.

 Orasul modern a fost ridicat in mare parte in secolele al XIX-lea si al XX-lea. Este o zona animata, presarata cu cladiri moderne, birouri si hoteluri, magazine de lux. Acestea par sa se impace destul de bine cu alte constructii mai vechi cum este Biserica Bunei Vestiri sau Catedrala Ortodoxa in stil gotic, cu picturi murale realizate de Fotis Kontoglou.

 Multe dintre aceste cladiri au fost construite de italieni dupa plecarea Ioanitilor. Printre acestea se numara Resedinta Guvernului, Primaria, Teatrul National, Curtile de Justitie. In partea de nord a fost construit un renumit acvariu iar plajele care se intind in partea de vest sunt dintre cele mai renumite.

IRINA STOICA