|
Important asezamant de cult, Manastirea Golia din municipiul Iasi este nu doar o atractie turistica si un monument de arhitectura, ci si un important punct de referinta pentru ortodoxia tarii, adapostind Centrul Cultural Misionar Doxologia al Moldovei si Bucovinei. Aflata in „Targul Cucului”, unul dintre cele mai cunoscute cartiere ale capitalei Moldovei, biserica poarta numele primului ei ctitor, marele logofat Ioan Golia si are hramul „Inaltarea Domnului”.
Pe locul acestei prime ctitorii se inalta actuala biserica refacuta intre 1650-1653 de Vasile Lupu si terminata in 1660 de fiul sau Stefanita. In timpul celei de a doua domnii a lui Duca Voda (1668-1672) s-au construit cele patru turnuri de la colturile incintei. In 1721, in timpul vizitei pe care Petru cel Mare a facut-o la Iasi, tarul s-a inchinat si la Manastirea Golia pentru care a avut cuvinte de lauda dar in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat (1733-1735), edificiul a fost devastat de un incendiu urmat in 1738 de un cutremur care s-a manifestat in timpul lucrarilor de reparatii si care a dus la prabusirea boltilor. Importante reparatii au fost facute in 1754 si la inceputul secolului al XIX-lea este mentionata existenta unui ospiciu existent aici. In 1822 o parte dintre cladirile asezamantului sunt distruse de un incendiu si dupa 1863 manastirea intra intr-un con de umbra incepand o perioada de ruina. In 1900 biserica este inchisa fiind redeschisa abia in 1947 cand se termina lucrarile de restaurare incepute in 1943. Este biserica parohiala pana in 1992 cand devine manastire misionara. Biserica reprezinta o imbinare de stiluri mai ales baroc si bizantin fiind realizata intr-un moment de inflorire a Renasterii tarzii in Principatele Romane. Este construita dupa un plan rectangular cu ziduri inalte din blocuri de piatra faltuita si pilastri corintieni impodobiti cu frunze de acant. Cornisa crenelata este sustinuta de console si pe acoperis sunt numeroase turle, turele si cupolele fiind dispuse in linie si sustinute de arcuri etajate. Diferentele dintre ele arata ca au fost construite in perioade diferite. Inaltimea bisericii este de 30 de metri, lungimea de 13 metri. Intrarea se face prin pridvor iar interiorul este de factura bizantina, trilobat: pronaos, naos si Altar. Intre pronaos si naos trecerea se face printre doua coloane puternice. Biserica a fost pictata de „Matei a lui Ioan” (Zugravul). In 1756 a devenit resedinta mitropolitana si locul in care se oficiau nuntile domnesti. In pridvor si pronaos exista cateva pietre tombale printre care cea a Sultanei (1753) sotia domnitorului Constantin Racovita. Asezamantul este inconjurat de ziduri, asemenea unei cetati iar in incinta se afla, pe langa biserica turnul clopotnita, inalt de 29 de metri si cu 120 de trepte, marcand intrarea. IRINA STOICA
|
TERRA X 
