Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow Descoperiri subacvatice spectaculoase 27 Jan 2022
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 2 vizitatori online

Descoperiri subacvatice spectaculoase

Imprimare E-mail
luni, 02 august 2021

Adancurile oceanelor si marilor au captat atentia oamenilor de stiinta in ultimul secol, rezultatul ducand deseori la descoperiri fundamentale. Am putea spune ca nu mai exista mari secrete ale lumii subacvatice, dar realitatea intrece asteptarile. Oceanele ascund inca fiinte misterioase.


 Cea mai recenta descoperire care a intrigat lumea stiintifica prin caracterul ei neobisnuit s-a petrecut in adancurile Oceanului Pacific de sud. Pana aici nu pare nimic iesit din comun, insa cercetatorii au surprins atunci cand au transmis ca fragila stea de mare (doar trei centimetri in diametru, cu brate lungi de 8 centimetri) are o vechime care o plaseaza in vremea dinozaurilor, dupa cum transmite LiveScience.

 Steaua ar reprezenta, asa cum subliniaza studiul publicat recent, „o familie complet noua a acestor rude de stele de mare – una cu membri care dateaza de 180 de milioane de ani, pana in perioada Jurasicului si care traiesc la o adancime cuprinsa intre 360 si 560 metri, adancime care nu s-a schimbat prea mult in sutele de milioane de ani. Zona aflata la aceasta adancime pare a fi un loc foarte bun pentru descoperirea relicvelor evolutive sau a speciilor supravietuitoare ale unor grupuri foarte vechi de organisme”, a declarat coordonatorul studiului Tim O’Hara, curator de nevertebrate la Muzeul Victoria din Melbourne, Australia.

 „Acest lucru se datoreaza probabil faptului ca mediile tropicale sunt foarte vechi, datand din era dinozaurilor si ele nu s-au schimbat prea mult”, mai spunea O’Hara pentru Live Science, sustinand ca tocmai aceasta situatie „face ca unele dintre aceste „fosile vii” sa reziste pana in vremea noastra.

O stea intr-un butoi

 Descoperirea micutei vietati, co-traitoare cu dinozaurii, este si ea neobisnuita. Dupa cum marturisea el insusi, O’Hara a descoperit fragila stea in 2015, intr-un butoi de exemplare neidentificate, depozitate in Muzeul National Francez de Istorie Naturala din Paris.

 De fapt, specimenul a fost colectat in 2011, in timpul unei expeditii in Noua Caledonie, un teritoriu francez din Pacificul de Sud.

 Atunci, oamenii de stiinta au folosit o plasa  de mari dimensiuni pentru a captura si apoi studia probe de pe fundul marii in dreptul unei creste vulcanice numite Banc Durand si cu acea ocazie au adus la lumina si noua stea.

 Specimenul era ciudat, avea opt brate in loc de cinci sau sase, cum e tipic pentru actualele stele de mare, cu maxilarele lungi pe partea inferioara a corpului, cu par si dinti. Si bratele sale aveau un model scheletic ciudat, care aratau de parca ar fi fost construite din zeci de mici „boturi de porc” care se prindeau unul de celalalt.

 O’Hara si colegii sai si-au dat seama ca noua stea nu avea legatura cu speciile cunoscute de echinoderme, grupul care include stelele cunoscute anterior, stele de mare si alte fiinte simetrice din adancuri, cum ar fi „dolarii de nisip”, o specie de echinoderme cu corpul de forma unei monede de un dolar cu marginile subtiri.

O stea jurasica

 Atunci cand a vazut-o, Ben Thuy, co-autor al studiului, paleontolog la Muzeul National de Istorie Naturala din Luxemburg, isi amintea ca a vizionat o fotografie uimitor de similara a fosilelor gasite in nordul Frantei pe care o pusese pe un afis stiintific cu cativa ani inainte. Similitudinea anatomica demonstra ca steaua fragila avea rude care traisera in urma cu 180 de milioane de ani, cand supercontinentul Pangea se destrama si se formau noile oceane.

 In aceasta situatie, cercetatorii s-au vazut nevoiti sa creeze o noua familie, pe care au numit-o Ophiojuridae, pentru a se potrivi acestei noi specii. Numele provine din Ophio, cuvantul grecesc antic pentru „sarpe” si din Muntii Jura din Europa, unde a fost definita pentru prima data geologia jurasicului. Au denumit aceasta fosila vie Ophiojura exbodi, „exbodi” fiind acronimul expeditiei stiintifice care a descoperit steaua fragila.  Cercetatorii ar fi putut denumi aceasta stea fragila „tocator”, pentru ca ea se hraneste probabil extinzandu-si bratele in apa pentru a captura planctonul, cum ar fi crevetii mici. Un strat de mucus acopera probabil bratele, permitandu-i sa se lipeasca de prada.

 „Perii cu tepi de pe brate actioneaza ca niste carlige de carne pentru a prinde planctonul care trece”, mentiona O’Hara, „iar randurile de dinti ascutiti sunt probabil folositi pentru a distruge prada”. Studiul care a prezentat cercetarea a aparut pe 16 iunie, in acest an, in revista Proceedings of the Royal Society B.

Celacantul, o alta surpriza

 Daca tot suntem la descoperiri din adancuri, merita mentionata si descoperirea Celacantului, o specie de peste considerata disparuta impreuna cu dinozaurii, in urma cu 66 de milioane de ani. Fosila acestuia a fost descoperita in mod neasteptat in 1938, in largul coastei estice a Africii de Sud si continua sa ofere surprize oamenilor de stiinta, dupa cum transmite Agerpres.

 Celacantul a aparut pentru prima data in perioada devoniana, in urma cu aproximativ 400 de milioane de ani, cu circa 170 de milioane de ani inaintea dinozaurilor. Pe baza datelor prelevate de la fosile, s-a crezut ca celacantul a disparut in timpul extinctiei in masa, care a condus la disparitia a aproximativ trei sferturi dintre speciile de pe Pamant, in urma impactului unui asteroid, la sfarsitul perioadei cretacice.

 Numai ca, in mod surprinzator, celacantul a fost gasit in viata si a fost supranumit „o fosila vie”. Azi mai exista doua specii de celacant, ambele aflate pe cale de disparitie, celacantul african, intalnit in principal in apropierea Insulelor Comoro, in largul coastei estice a continentului, si celacantul indonezian.

 Analizand una dintre cele doua specii vii de celacant, oamenii de stiinta au stabilit ca „ritmul de dezvoltare si de crestere al acestor vietuitoare este cel mai lent observat la oricare alt peste, iar maturitatea sexuala este atinsa abia la aproximativ 55 de ani”.

 Cercetatorii si-au bazat analizele „pe inelele anuale de crestere depuse pe solzii pestelui pentru a determina varsta exemplarelor de celacant, la fel cum se procedeaza in cazul inelelor copacilor”, a explicat biologul marin Kélig Mahé de la Institutul francez de oceanografie IFREMER, autor principal al studiului aparut in luna iunie in publicatia Current Biology.

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 11,00 lei
- 2 luni: 22,00 lei
- 3 luni: 33,00 lei
- 4 luni: 44,00 lei
- 5 luni: 55,00 lei
- 6 luni: 66,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (80 euro sau 96 $, un abonament pe sase luni; 40 euro sau 48 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
WhatsApp:
0722.625.622
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Homo Bodoensis, o noua specie umana?
» Alexei Maresiev – pilotul pe care nazistii nu l-au putut ucide
» Opiniile unui contactat
» Ficatei de pui cu vin
» Abdomen extraplat
» Stimulatoare cardiace vulnerabile
» Orasul Edinburgh
» Maiestrie si stiinta
» Oamenii marilor
» Edemul – efectul unui complex de afectiuni
» Dinu Sararu, 90
» Alcoolul – ingredientul secret al geniului actoricesc?
» Horoscopul saptamanii: 24-30 ianuarie 2022
» 20 ianuarie 1612 – A murit Rudolf al II-lea
» Tema: „LA SCOALA”
» Câmp „de lupta” in jurul Terrei
» Proiectul „Titan”
» Evadare dintr-un lagar nazist... cu avionul
» Piept de pui picant
» Obicei nociv
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» 3 pozitii de relaxare
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9