|
Situat pe malul raului Weser din Saxonia Inferioara, Hamelin este astazi un orasel medieval, linistit si prosper, care pare desprins din povestile cu printi si zane. Dar intamplarea care a avut loc aici cu sute de ani in urma pare mai curand una din povestile de groaza.
Initial, s-a spus ca totul a pornit de la sobolanii care invadasera orasul, intr-un numar atat de mare incat nimeni nu mai stia ce solutie sa gaseasca spre a-i starpi. Pana intr-o zi din vara anului 1284, cand un personaj bizar, imbracat fistichiu si cantand din flaut, a intrat in orasel si l-a asigurat pe primar ca, daca ii va plati o mie de guldeni, va scapa urbea de rozatoare. Primarul s-a invoit, iar flautistul a inceput sa cante, scotand, prin trilurile lui de-a dreptul magice, sobolanii de prin cotloane si conducandu-i spre rau, unde s-au inecat cu totii. Cand flautistul a venit sa-si ceara plata cuvenita, primarul i-a ras insa in nas: „O mie de guldeni doar pentru un cantec? Ia aici 50 de guldeni si pleaca imediat!” Omul a luat banii, a plecat, dar a revenit a doua zi si, cantand intruna din flaut, i-a scos de asta data din case pe copiii orasenilor si a disparut cu ei pentru totdeauna. Chiar daca pare legenda, povestea copiilor disparuti este absolut adevarata, ea fiind consemnata ca atare inca din secolul al XIII-lea. Se pare ca a fost vorba de 130 de copii, care ar fi plecat sa-l insoteasca pe flautist in ziua de 26 iunie 1284. Dupa ce au trecut de un deal numit al Calvarului, de langa Koppenberg, ei au disparut fara urma. Astazi, in aceasta zi are loc o parada a copiilor, care-l urmeaza pe un flautist imbracat in haine pestrite, in timp ce localnicii si turistii aplauda de pe margini, mancand prajituri delicioase, de forma unor... soricei! Dar ce li s-a intamplat cu adevarat copiilor din Hamelin? Multa vreme s-a spus ca povestea cu flautistul ar fi fost doar o parabola pentru o epidemie de ciuma care ar fi rapus 130 de copii din Hamelin. Dar cronicile nu vorbesc despre o asemenea epidemie si apoi, de ce ea ar fi rapus doar copiii? O alta ipoteza a fost ca flautistul i-ar fi luat pe copii pe 26 iunie pentru a celebra cu ei sarbatoarea pagana a solstitiului de vara, urmand sa aprinda, potrivit traditiei, focuri pe dealuri (koppen) la miezul acelei nopti. Acesta ar fi fost si motivul pentru care parintii copiilor nu s-au alarmat cand i-au vazut pe acestia urmandu-l pe flautist. Dar istoricul Jack David Zipes, cercetand mai atent intreaga intamplare, a ajuns la concluzia ca flautistul imbracat in haine pestrite era de fapt un „recrutor” care invita oamenii sa migreze pe pamanturile mai manoase din estul Germaniei. Cum pe acele vremuri oamenii aveau multi copii si se confruntau adesea cu foametea, probabil ca multi au preferat sa-si trimita copiii spre est, unde acestia puteau gasi mai usor hrana si se puteau angaja ca argati. Studiind onomastica locala, lingvistul german Jürgen Udolph a descoperit ca multe dintre prenumele frecvente la Hamelin, in acea perioada, au inceput sa apara ulterior in regiunile situate la est de Berlin, precum Uckermark si Prignitz, unde anterior nu erau intalnite. Cat despre invazia de sobolani, astazi se stie cu precizie ca ea a fost un „fake-news” medieval, inventat intr-o lucrare aparuta in 1559, la aproape trei secole de la disparitia fara urma a copiilor din Hamelin, tocmai pentru a da o aura si mai misterioasa acestei disparitii. GABRIEL TUDOR
|
ISTORII UITATE 
