Când actorii devin scenaristi

Filmele realizate astazi in intreaga lume implica un grad ridicat de colaborare, intre sute de oameni si adesea posturile se schimba.

 Astazi se intâmpla adesea ca actorii sa se implice atât de mult in filmele in care joaca, incât ei contribuie cu propriile idei asupra dialogului si actiunii propriu-zise, rezultatul fiind cu totul diferit – si adesea mult mai bun! – decât ar fi fost daca s-ar fi respectat scenariul original. Iar exemplele care urmeaza vor fi, credem, edificatoare in acest sens.

Alan Rickman – „Robin Hood, printul hotilor”

 Desi Alan Rickman este cunoscut mai ales pentru ca l-a jucat pe sinistrul personaj Severus Snape in seria „Harry Potter”, el a mai aparut si pe genericul altor pelicule de succes, ca de pilda „Robin Hood, printul hotilor” (1991). Inainte de inceperea filmarilor, el a discutat cu câtiva prieteni scenariul, marturisindu-le ca replicile personajului lui, hulitul serif din Nottingham, i se par „groaznice”.

 Faptul ca tocmai se aflau la Pizza Hut, dornici sa manânce o delicioasa pizza, nu i-a impiedicat sa faca, printr-un brain storming improvizat, modificarile pe loc. Actorul i-a aratat apoi noile replici regizorului Kevin Reynolds, care scrisese si scenariul, iar acesta a acceptat sa le introduca in film. „Nimeni n-a stiut in afara lui Kevin”, va marturisi, ulterior, Rickman. „Si am stiut ca replicile mele sunt bune când i-am auzit pe toti cei din echipa de filmare râzând in hohote.”

Denzel Washington – „Dosarul Pelican”

 Desi scenariul initial al faimosului thriller „Dosarul Pelican” (1993) prevedea si câteva scene in care personajele principale – jucate de Julia Roberts si Denzel Washington – se sarutau infocat, scenele respective au fost scoase la insistentele actorului. Asta desi, peste ani, Julia Roberts va recunoaste, intr-un interviu, ca i-a parut foarte rau ca n-a avut prilejul sa-l sarute pe Denzel!

 Insa Washington a dezvaluit ca a refuzat idila cu actrita din „Frumusica” din teama de a nu ofensa audienta cu un sarut interrasial. „Femeile de culoare nu sunt adesea vazute ca obiecte ale dorintei in filmele facute la Hollywood. Iar ele au fost intodeauna nucleul audientei mele”, a explicat actorul intr-un interviu acordat revistei Newsweek, in 2002.

Harrison Ford – „Razboiul stelelor”

 Milioane de fani au plâns amarnic atunci când simpaticul Han Solo si-a gasit sfârsitul in episodul „Trezirea fortei”. Dar trebuie spus ca Harrison Ford, care-l jucase pe legendarul personaj facuse tot posibilul sa-l „lichideze”, inca de la episodul „Intoarcerea lui Jedi”, turnat in 1983.

 Ford le-a explicat mai târziu fanilor ca se saturase de personajul lui, dar ca simtea ca acesta merita un sfârsit eroic. Prin urmare, scenariul initial din episodul „Trezirea fortei” a fost modificat, la solicitarea actorului, fiind introdusa scena „eroica” dorita de el.

Jack Nicholson – „Cârtita”

 Când scenariul multipremiatului film al lui Martin Scorsese, „Cârtita”, a fost scris initial, personajul Frank Costello, incredintat in final lui Jack Nicholson era nu mai mult de un cameo – un rol minor, care ar fi permis aparitia pe ecran a inca unui star hollywoodian.

 Nicholson a spus insa ca refuza sa participe daca personajului sau nu i se acorda o importanta mai mare. Si, ca sa le demonstreze si lui Scorsese, dar si lui Leonardo di Caprio (care detinea rolul principal si il rugase sa joace si el) cum vede el personajul, i-a adaugat mult mai multe replici si l-a construit, practic, strat cu strat, pâna când a devenit unul dintre cele mai definitorii personaje din film.

Marlon Brando – „Apocalipsul, acum”

 Bazat pe romanul „Inima intunericului”, filmul lui Francis Ford Coppola este considerat unul dintre cele mai socante, dar si mai valoroase din istoria celei de-a saptea arte. Inca de la inceput, regizorul s-a gândit sa-l distribuie pe legendarul Marlon Brando in rolul diabolicului Colonel Kurtz.

 Doar ca, atunci când faimosul actor si-a facut aparitia pe platoul de filmare, Coppola s-a luat cu mâinile de cap: Brando era obez in ultimul hal, total nepregatit si fara niciun chef sa joace!

 Insa Coppola nu s-a descurajat, ci l-a lasat pe Brando sa improvizeze, ceea ce acesta a facut cu mult talent si imaginatie. Putinele replici din scenariul original pe care le-a pastrat i-au fost transmise prin casti miniaturale, ascunse in urechi, pentru ca Brando era prea lipsit de chef ca sa le invete...

GABRIEL TUDOR