|
Hidra este un caz iesit din comun atunci când vorbim despre „nemurire”. Cercetarea cauta solutii aplicabile si pentru speranta cea mai apriga a umanitatii. Dar, plecând de la exemplele oferite de natura, noile tehnologii vor avea si ele un cuvânt de spus in viitor, si unul ar fi „dublura digitala a creierului”.
Cel mai longeviv om de pe planeta inregistrat vreodata este Jeanne Calment din Franta, care a murit la vârsta de 122 de ani in 1997, conform Cartii Recordurilor Guinness. Nu e rau, dar un studiu publicat in 2021 in revista Nature Communications, vorbeste despre faptul ca „oamenii ar putea fi capabili sa traiasca pâna la maximum 120-150 de ani”. Dupa aceasta vârsta, cercetatorii anticipeaza o pierdere completa a rezistentei organismului, capacitatea organismului de a se recupera dupa problemele cauzate de boala sau ranire. Pentru a trai dincolo de aceasta limita, oamenii ar trebui sa poata stopa celulele sa imbatrâneasca si sa previna bolile. Ar fi posibil acest lucru? Cercetatorii spun ca oamenii ar putea fi capabili sa traiasca dincolo de limitele lor biologice, având in vedere viitoarele progrese tehnologice care implica nanotehnologia. E vorba despre manipularea materialelor la o scara nanomatica, mai mica de 100 nanometri (o miliardime dintr-un metru). Masinariile având dimensiuni atât de mici ar putea calatori in sânge si ar putea preveni imbatrânirea prin repararea deteriorarii celulelor in timp. „Nanotehnologia ar putea vindeca, de asemenea, anumite boli, inclusiv unele tipuri de cancer, prin eliminarea celulelor canceroase”, cel putin potrivit cercetatorilor de la Universitatea din Melbourne, Australia. Si totusi, capacitatea corpului uman de a stopa imbatrânirea inca nu este suficienta pentru a obtine nemurirea. Scriam in numarul trecut despre cercetarile lui Daniel Martínez, profesor de biologie la Pomona College din Claremont, California, in legatura cu capacitatea hidrei de a opri procesul de imbatrânire, ele ramânând vesnic tinere. Dar chiar si in acest misterios fenomen oferit de hidra, organism minuscul, fara organe, in lungime de doar 10 mm, asta nu fereste hidra de moarte. „Ele sunt mâncate de pradatori, cum ar fi pestii, si pier daca mediul lor se schimba prea mult, cum ar fi daca iazurile in care traiesc ingheata iarna”, spunea Martínez pentru Live Science.
Oamenii sunt mai putin afectati de pradatori cu care sa se confrunte, in schimb sunt victime ale accidentelor fatale si vulnerabili la schimbari extreme de mediu, cum ar fi cele provocate de schimbarile climatice. Vom avea nevoie de o masinarie mai robusta decât corpul nostru actual pentru a ne asigura supravietuirea mult timp in viitor. Si tehnologia poate oferi solutia si in acest caz. Lupta de lunga durata Pe masura ce tehnologia avanseaza, viitorologii anticipeaza doua repere definitorii. Primul este singularitatea, moment in care vom proiecta inteligenta artificiala (I.A.), suficient de inteligenta pentru a se reproiecta si care va deveni progresiv mai inteligenta pâna când va fi mult superioara propriei noastre inteligente, scrie Live Science. A doua etapa este nemurirea virtuala, unde vom putea sa ne scanam creierul si sa ne transferam pe un mediu non-biologic, precum un computer. Cercetatorii au cartografiat deja conexiunile neuronale ale unui tip de vierme rotund (Caenorhabditis elegans). In cadrul unui proiect numit OpenWorm, ei au simulat apoi creierul viermelui rotund in software-ul care reproduce conexiunile neuronale si au programat acel software pentru a controla un robot Lego, scrie Smithsonian Magazine. Urmarea a fost ca robotul a inceput sa se comporte ca un vierme rotund. Oamenii de stiinta sunt inca foarte departe de a reusi cartografierea conexiunilor dintre cei 86 de miliarde de neuroni ai creierului uman (viermii rotunzi au doar 302 de neuroni), dar progresele in inteligenta artificiala i-ar putea ajuta sa ajunga acolo. Odata ce mintea umana (am putea spune fiinta umana?) se afla intr-un computer si poate fi incarcata pe internet, nu va trebui sa ne facem griji cu privire la moartea corpului uman. Mutarea mintii umane din corp in computer ar fi un pas semnificativ pe drumul nemuririi, dar, potrivit lui Susan Schneider, filosof de la Universitatea Atlantic, din Florida, totul trebuie privit cu rezerva: „Nu cred ca asta va insemna nemurirea pentru om ci mai degraba ca se va crea doar o dublura digitala”. Schneider, care este si autorul cartii „Artificial You: AI and the Future of Your Mind” (Omul Artificial” IA si viitorul mintii umane, Princeton University Press, 2019), despre care Washington Post scrie ca este „un ghid util si documentat pe terenul alunecos al eticii”, vorbeste despre un experiment de gândire in care creierul supravietuieste sau nu supravietuieste procesului de incarcare pe computer. Daca creierul supravietuieste, atunci copia digitala nu poti fi tu, deoarece tu esti inca in viata; si invers, copia digitala nu poti fi tu daca creierul tau nu supravietuieste procesului de incarcare, pentru ca nu ar fi daca tu esti, asa ca nu ar putea fi decât dublura ta digitala”. Potrivit lui Schneider, o cale mai buna spre longevitatea extrema, pastrând totodata persoana, ar fi prin imbunatatiri biologice compatibile cu supravietuirea creierului uman. O alta cale, mult mai controversata, ar fi prin folosirea cipurilor cerebrale. „S-a vorbit mult despre inlocuirea treptata a partilor creierului cu cipuri. Deci, in cele din urma, vom deveni noi o inteligenta artificiala”, afirma Schneider. Cu alte cuvinte, tranzitia spre un cyborg si gândirea in cipuri, mai degraba decât in neuroni. Dar daca creierul uman este intim conectat cu tine, atunci inlocuirea acestuia ar putea insemna sinucidere, a adaugat ea. Corpul uman pare sa aiba o data de expirare, indiferent de modul in care este actualizat sau incarcat. Daca oamenii sunt inca umani fara corpul lor, aceasta este o intrebare care ramâne deschisa. „Pentru mine, nici macar nu este o problema cu adevarat daca sunteti tehnic fiinta umana sau nu”, spunea Schneider. „Adevarata problema este daca esti acelasi sine al unei persoane. Deci, ceea ce conteaza cu adevarat aici este, ce inseamna sa fii o fiinta constienta? Si când se schimba asta in creier, ce fiinta constienta esti? Cu alte cuvinte, in ce moment schimbarea a ceea ce putem face cu creierul nostru schimba cine suntem?” Schneider este incântata de potentialele imbunatatiri ale creierului si corpului uman din viitor si ii place ideea de a scapa de moarte la batrânete, in ciuda faptului ca are si unele rezerve: „Mi-ar placea asta, absolut, spunea ea”. „Si mi-ar placea sa vad ca stiinta si tehnologia vindeca afectiunile, ne fac mai inteligenti. Mi-ar placea sa vad cum oamenii au optiunea de a-si imbunatati creierul cu chipuri. Vreau doar sa inteleaga ce este in joc”. GEORGE CUSNARENCU
|
SPECTACOLUL CUNOASTERII 
