In asteptarea sfintei nasteri

In zilele acestor sfinte sarbatori anuntand Nasterea Domnului in multe dintre tarile vestice se reproduce scena acestui sacru eveniment, scena in care apar realizate cu mestesug din piatra sau lemn principalele personaje: Maica Domnului, Pruncul Iisus, Sfantul Iosif si, eventual, pastorii sau „Cei Trei Magi”. Scena apare si miniatural in tot felul de bibelouri intalnite la tot pasul: unele mai ingrijite, in muzee, altele, vecine cu kitchul in magazine.

 Ieslea a devenit un obiect de cult, in secolele al IV-lea si al V-lea, scena Nasterii aparea pe sarcofagele crestine cum sunt cele descoperite la Arlet.

Ieslea Sfantului Francisc

 Se stie ca initiativa reproducerii sfintei Iesle in biserica i-a apartinut Sfantului Francisc din Assisi. Cu toate ca Biserica interzisese slujbele intr-un decor teatral el a obtinut binecuvantarea papei Honorius al III-lea de a tine mesa de la miezul noptii intr-un adevarat tablou in miscare. De aceea, in anul 1223, la Greccio a organizat impreuna cu fratele sau o slujba de Craciun intr-o pestera din apropierea orasului. Aici a adus animale si oameni intruchipand personajele Sfintei Nasteri.

 In iesle insa a fost pus nu un copil ci o papusa. Legenda spune ca, dupa terminarea rugaciunilor, papusa a prins viata si l-a imbratisat pe Sfantul Francisc. Acest moment a contribuit din plin la raspandirea simbolului in tot vestul Europei.

...alte iesle

 In secolul al XVI-lea ieslele impodobeau interioarele sau curtile celor mai multe dintre biserici. Au aparut unele „vorbitoare”, respectiv recitand rugaciuni, animale automate care se miscau in anumite directii. A inflorit sculptura in lemn iar la sfarsitul secolului al XVIII-lea personajele, in special cele din Franta si din Italia, au inceput sa fie luxos imbracate, sa aiba ochi de sticla si par adevarat nemaifiind niste simple statui.

 Ieslele mecanice si automate au devenit o adevarata industrie si tot in secolul al XVIII-lea a aparut o iesle cu 25 de marionete dintre care 15 mergeau si trei cantau la diferite instrumente.

 Revolutia Franceza a interzis insa astfel de manifestari religioase si multi mesteri printre care vestitii creatori de astfel de statui din Provence au ramas fara munca pe care o iubeau atat de mult. Dintre toate regiunile Frantei, Provence a avut cel mai mult de suferit pentru ca acolo inflorise in mod deosebit aceasta arta.

 A fost meritul lui Jean-Louis Lagnel care a avut ideea crearii acelor decoruri miniaturale care puteau fi expuse in casa.

Ieslea provensala

 Mica iesle creata de Lagnel a avut un succes incredibil. La inceput acesta prezenta doar Sfanta Familie si, eventual, pastorii. Ideile insa au evoluat si ieslea este prezentata intr-un sat in care apar reprezentanti ai tuturor meseriilor. Pe langa Sfanta Familie care apare in grota, in jurul ei sunt plasate tot felul de personaje, ideea fundamentala fiind aceea ca fiecare comunitate, fiecare grup de meseriasi trebuie sa se bucure de Nasterea Domnului. Micutele statuete, denumite Santons (micii sfinti), reprezinta fiecare o categorie sociala: geamgiul, spalatoreasa, laptareasa, pescarul, negustorul de oale, tobosarul si multe altele.

 Toate sunt asezate in sat asteptand sosirea de la biserica a familiei care il va pune in iesle pe Micul Iisus. Exista adevarate targuri si expozitii pentru acest fel de iesle care umple de lumina casele si inimile oamenilor.

IRINA STOICA