Nascut pe 28 decembrie 1856 la Staunton, Virginia, viitorul presedinte al Americii a absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Johns Hopkins si apoi a obtinut un doctorat in drept la aceeasi facultate.
Intre 1890 si 1902 a predat stiintele politice la Universitatea Princeton si apoi, pana in 1910, in calitate de presedinte al acestei prestigioase institutii, a introdus numeroase reforme. Cu sprijinul factiunii progresiste a Partidului Democrat, a fost propus pentru functia de guvernator al statului New Jersey. Masurile sale reformiste au atras atentia intregii Americi, astfel incat Wilson a devenit candidatul democrat la functia suprema in stat, in 1912. Desi a avut de infruntat doi politicieni redutabili, pe Theodore Roosevelt (care fusese deja presedinte) si pe William Taft (care va deveni presedinte peste mai bine de un deceniu), Wilson s-a impus si a devenit cel de-al douazeci si optulea presedinte al Statelor Unite, pentru doua mandate. In aceasta calitate, a scazut tarifele vamale, a creat Sistemul Rezervei Federale, a infiintat Comisia Federala de Comert si a intarit puterea sindicatelor. Pe plan extern, a promovat autonomia Filipinelor si a cautat sa puna capat Razboiului civil mexican. Initial, la izbucnirea Primului Razboi Mondial, Wilson a mentinut America neutra, incercand chiar sa negocieze o pace intre combatanti. El a castigat al doilea mandat promitand americanilor ca nu-i va implica in razboi, dar atacurile germane asupra navelor comerciale americane l-au determinat sa declare razboi Puterilor Centrale, in 1917. Wilson a condus delegatia SUA la Conferinta de pace de la Paris, din 1919. Tratatul de la Versailles a fost insa respins de Congresul american, dominat de republicani, iar pentru a-i convinge pe compatriotii sai ca tratatul trebuie totusi acceptat, Wilson a pornit un turneu prin tara. In septembrie 1919 a revenit la Washington, DC, unde a suferit un atac cerebral masiv, care-l va lasa partial paralizat. A continuat totusi sa conduca America pana in 1921, fiind apreciat ca unul dintre cei mai buni presedinti si totodata ca un mare iubitor al pacii – a fost rasplatit, de altfel, in 1919, cu Premiul Nobel pentru Pace. GABRIEL TUDOR
|