Castelul Hohensalzburg

Considerat unul dintre cele mai frumoase castele medievale din Europa, faimosul Hohensalzburg din orasul austriac Salzburg a fost ridicat la ordinul arhiepiscopului din partea locului, Gebhard von Helfenstein.

 Constructie impunatoare, cu o lungime de 250 de metri si o latime de 150 de metri, a fost construit incepând din anul 1077, fiind initial un castru cu perete de lemn. Conflictele politice care au urmat au determinat in secolele urmatoare extinderea castelului. Astfel, in timpul principelui-arhiepiscop Burkhard al II-lea von Weißpriach au fost construite in anii 1462 zidurile si turnurile de aparare. Mai târziu, la inceputul secolului al XVI-lea, a fost realizat un funicular primitiv care facilita transportul marfurilor pe muntele Festungsberg pe care era construit castelul.

 Fortareata a fost asediata fara succes in 1525, in timpul Razboiului Taranesc German, iar in timpul Razboiului de Treizeci de Ani arhiepiscopul-conte Paris de Londron a intarit apararea intregului oras si a castelului-fortareata caruia i-a adaugat noi anexe, cum ar fi depozitele de praf de pusca si casele de piatra suplimentare.

 In timpul Razboiului Napoleonian din 1800, fortul s-a predat fara lupta trupelor franceze si in secolul al XIX-lea a fost folosit drept cazarma, depozit si temnita, fiind abandonat complet in 1861. La sfârsitul secolului al XIX-lea este insa renovat si devine o atractie turistica, mai ales dupa restaurarea si redeschiderea funicularului in 1892. La inceputul secolului al XX-lea a fost folosit ca inchisoare.

 Fortareata este formata din mai multe aripi si o curte interioara, apartamentele primului episcop fiind la etajul superior. Turnul Krant adaposteste o orga mecanica având peste 200 de tuburi, supranumita „Taurul din Salzburg”. Construita in 1502 a fost reinnoita in 1735. Capela castelului a fost construita de arhiepiscopul de Salzburg Leonhard von Keutschach (1495-1519). Se remarca prin tavanul bogat ornamentat si prin faptul ca partea inferioara a usii de la intrare este acoperita cu stuc. Pictura prezinta stema orasului, alaturi de cea a episcopului. In peretele de nord al capelei exista doua deschideri care faceau posibila asistarea la slujba dintr-o camera laterala.

 Din 1498 arhiepiscopul Leonhard von Keutschach a organizat apartamentele oficiale la etajul al treilea in vreme ce apartamentele arhiepiscopilor erau la etajul al II-lea. Apartamentele oficiale, cu decoratii magnifice erau folosite in scopuri reprezentative si pentru festivitati. Episcopul avea o logie pe peretele exterior din dreapta, sustinuta de piloni masivi. Tavanele camerelor erau casetate si impodobite cu butoni de aur simbolizând stelele, alaturi de acestia aparând si stemele arhiepiscopului, ale Sfântului Imperiu Roman, ale celor mai puternice orase germane si ale episcopilor care depindeau de Salzbug.

 In apartamentul princiar cea mai frumos mobilata este „Camera de aur” cu doi pereti lungi lânga care se aflau banci bogat ornamentate cu vita-de-vie si struguri. Tapiteriile de piele aurita nu au supravietuit timpului. Cea mai intima camera a apartamentului respectiv este dormitorul arhiepiscopului cu mobilier original, tapiterii din textile pretioase si lambriuri decorate in partea superioara cu butoane de aur si rozete.

IRINA STOICA