Manastirea Buna Vestire

Maine, 25 martie, Biserica Ortodoxa si cea Catolica sarbatoresc Buna Vestire, unul dintre praznicele anuale inchinate Maicii Domnului.

 Aceasta mare sarbatoare marcheaza ziua in care Arhanghelul Gavriil venit in Nazaretul Galileei ii vesteste Sfintei Fecioare ca va da nastere Celui Preainalt.

 Data fiind importanta acestei zile, multe biserici si manastiri din toata lumea si din tara noastra au hramul Buna Vestire. Dintre acestea incercam sa va prezentam astazi Manastirea „Buna Vestire” Tisa Silvestri.

 Aflat la 25 de kilometri de Bacau, asezamantul monastic, avand obste de maici este asezat in satul al carui nume il poarta, la umbra unei paduri. Prima atestare documentara a unui schit pe aceste meleaguri dateaza din 9 august 1760 si este vorba de o danie facuta de Ursu Fulga. Schitul avea o biserica de lemn si era metoc al manastirii Doljesti-Roman. In 1809 schitul apartinea de e-parhia Romanului si avea sapte calugari condusi de ieromonahul Filaret. Secularizarea averilor manastiresti din 1864 duce la disparitia schitului. Icoanele, cartile si obiectele de cult sunt preluate de biserica de lemn a satului.

 In 1993 se incearca reorganizarea vietii monahale dupa ce, in 1990 se hotarase reinfiintarea manastirii. In 1995 este construit paraclisul cu hramul „Schimbarea la Fata”, iar in 1996 devine manastire de calugarite. Intre 1998 si 2001 se construieste biserica mare cu hramul „Buna Vestire”.

 Biserica mica este construita din caramida in forma de cruce si are lungimea de 15 metri. Este compartimentata in Altar, naos, pronaos si pridvor deschis sustinut de patru coloane cu stalpi de beton impodobiti cu sculpturi in mortar de ciment alb.

 Biserica mare este o constructie monumentala inspirata din arhitectura moldoveneasca din timpul lui Stefan cel Mare si Petru Rares. Este adaptata insa necesitatilor actuale printr-o serie de constructii laterale. Este impartita in incaperile clasice: Altar, naos, pronaos, exonartex si pridvor.

 Altarul este acoperit de o semicalota, iar la nord si la sud sunt intrarile in proscomidiar (locul in care se pregatesc vinul si painea pentru sfanta impartasanie) si diaconicon (locul in care se pastreaza vesminte liturgice).

 Naosul este larg, luminat de ferestre iar absidele laterale sunt dreptunghiulare. Deasupra se afla turla deschisa de forma stelata. Pronaosul este in prelungirea naosului iar exonartexul se etajeaza pe doua niveluri, primul constituind biblioteca manastirii, iar al doilea cafasul.

 Pictura bisericii este inchinata in mare parte Maicii Domnului. In bolta Altarului este pictata Sfanta Fecioara cu Pruncul, binecuvantandu-ne prin gestul orant, iar pronaosul este impodobit cu scene mariologice. In calota turlei apare Iisus Pantocrator.

 Icoanele imparatesti fac parte din colectia care a apartinut vechiului schit. Pe langa colectia de carte veche, manastirea are si un atelier de tapiserie.

IRINA STOICA