Alergii alimentare

Odata cu venirea primaverii, problemele alergice devin mai frecvente la persoanele cu diferite sensibilitati in acest sens. Majoritatea sunt cele cauzate de expunerea la polenul proaspat al pomilor, insa niciodata nu trebuie neglijate nici alergiile alimentare, ce se pot manifesta oricand si la orice varsta.

 Cei mai frecventi alergeni alimentari sunt ouale, laptele si arahidele, in rest fiind pricinuite de nuci, peste, crustacee, grau si produse din soia. Cu un potential negativ destul de ridicat, anafilaxia constituie o reactie alergica severa si poate pune viata in pericol, desi riscul unui deznodamant fatal este extrem de mic.

 Sus-mentionatele simptome apar la cateva minute dupa consumarea alimentelor sau pana la doua ore mai tarziu. O reactie alergica poate aparea doar la ingerarea unei cantitati mici de aliment, dar se remediaza de regula in decurs de cateva ore. Reactiile nu vor reaparea daca declansatorul este evitat.

 Iata cateva simptome comune:

 – reactii la nivelul pielii: urticarie (cel mai frecvent), umflare si eruptie cutanata in jurul gurii – acest lucru poate fi observat si la consumul de capsuni, citrice si rosii, dar aceasta este o intoleranta mai degraba decat o reactie alergica;

 – reactii gastrointestinale: varsaturi, greata, diaree, crampe stomacale, mancarime sau umflare a gurii;

 – reactii respiratorii: respiratie suieratoare, stranut si nas care curge;

 – reactii ale sistemului cardiovascular: ameteli, pielea palida, confuzie, pierderea cunostintei (lesin).

 Alergiile alimentare sunt cel mai exact diagnosticate pe baza istoricului unei reactii alimentare proaste. Testarea pentru alergii alimentare (intepatura de sange sau piele) ar trebui sa fie utilizata pentru a confirma suspectarea unei alergii alimentare imediate:

 – un test pozitiv inseamna ca persoana respectiva este probabil sa prezinte alergie la alimentele in cauza;

 – un rezultat negativ inseamna ca persoana este foarte putin probabil sa fie alergica la alimente.

 Ocazional, daca datele sunt convingatoare, atunci poate fi necesara o supraveghere atenta, prin provocarea unui test specific. Testarea sangelui si a pielii nu sunt utile pentru alte reactii alimentare.

 Alimentele care sunt consumate in mod regulat si nu dau reactii negative nu trebuie, in general, testate. Testarea alimentelor care nu au fost ingerate poate fi benefica daca este negativa. Aceasta inseamna ca exista un risc foarte scazut de reactie daca acest aliment este consumat. Cu toate acestea, exista riscul de rezultate fals pozitive atat cu testele de piele, cat si cu testele de sange pentru alergii alimentare.

 Acest lucru este deosebit de mare la copiii cu alte boli alergice, cum ar fi eczema, deci trebuie avuta prudenta la interpretarea rezultatelor. Singura modalitate de a obtine o certitudine despre alergia alimentara consta in existenta unei reactii la consumul alimentelor.

 S-au obtinut de pilda dovezi certe ca evitarea prelungita a alimentelor (arahide) creste riscul de alergie.

 Gestionarea alergiilor alimentare reprezinta un element foarte important in evitarea unor posibile complicatii, in special la varste mici. Daca copilul este alergic la un anumit aliment, acesta trebuie evitat in orice moment, dar, pe de alta parte, restrictiile alimentare trebuie aplicate sub supraveghere medicala, in primul rand pentru a exista certitudinea ca renuntarea la un anumit aliment este suplinita de un altul, care nu cauzeaza alergie.

 Daca cel mic, alergic fiind, se afla intr-un sistem institutionalizat (cresa, gradinita) sau in grija altor persoane decat parintii, este necesar sa va asigurati ca nu mananca accidental alimentele interzise; instruirea adecvata a ingrijitorilor va reduce riscul privitor la sanatatea copilului. De asemenea, acesta nu trebuie sa imparta mancarea cu alti copii, daca este alergic.

 Foarte important este si sa va familiarizati cu denumirile tehnice sau stiintifice referitoare la continutul alimentelor.

 Cateva exemple includ, pentru: – lapte (cazeina, cazeinat de sodiu, zer, substante solide din lapte); – albus de ou (albumina); – grau (gluten); – arahide (unt de arahide, faina de arahide, nuci macinate, ulei de arahide, ulei vegetal, shortening vegetal, proteine vegetale, pasta de migdale vegetale).

 Nu trebuie ignorate informatiile de contact ale producatorului alimentelor cumparat din magazin, astfel ca e bine sa incercati sa-l sunati, pentru a confirma ce ingrediente sunt continute in produsul respectiv.

 De asemenea, un dietetician va poate ajuta in caz ca nu sunteti sigur in legatura cu continutul unui anumit aliment. Etichetele cu inscrisuri ambigue precum „poate contine”, in general, nu au niciuna dintre proteinele alimentare mentionate si pot fi potrivite pentru consum. Totusi, e bine sa va adresati medicului sau dieteticianului, daca aveti neclaritati.

 Aceleasi reguli trebuie urmate si daca mancati la un restaurant, de pilda, unde va puteti asigura ca alimentele alese nu sunt potential periculoase, in special pentru persoanele alergice.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU