|
Desi pana acum cateva decenii se credea ca Columb ar fi fost europeanul care a descoperit America, in 1492, in prezent se stie ca exploratorii vikingi au ajuns in jurul anului 1100 pe anumite parti ale coastei de est a Canadei si ca este posibil ca Vinlandul islandezului Leif Erikson sa fi fost o zona de pe actualul teritoriu al Statelor Unite.
Mai putin cunoscut este insa faptul ca un galez ar fi putut calca pe urmele lui Erikson, de data aceasta aducand cu el colonisti in Mobile Bay (astazi in statul american Alabama). Potrivit legendei galeze, acel barbat ar fi fost printul Madog ab Owain Gwynedd. Un poem galez din secolul XV povesteste cum printul Madog a plecat cu zece corabii si a descoperit America. Relatarea descoperirii Americii de catre un print galez, fie ca este adevarata sau doar un mit, a fost, se pare, folosita de regina Elisabeta I drept dovada in sprijinul pretentiilor britanice de stapanire a Americii, in timpul razboiului cu Spania. Asadar, cine a fost acest print galez despre care s-a afirmat ca ar fi descoperit America inaintea lui Columb? Owain, rege al comitatului galez Gwynedd in secolul XII, a avut 19 copii, dintre care doar sase au fost legitimi. Madog (Madoc), unul dintre fiii nelegitimi, s-a nascut la castelul Dolwyddelan, intre Betws-y-Coed si Blaenau Ffestiniog. Madog, desi curajos si dominat de spiritul de aventura al tatalui sau, era insa un om al pacii si a refuzat sa se implice in conflict. In 1170, el si fratele sau, Riryd, au plecat de la Aber-Kerrik-Gwynan, pe coasta de nord a Tarii Galilor (in prezent Rhos-on-Sea), cu doua nave. Au navigat spre vest si se spune ca au debarcat in ceea ce astazi este Alabama, in SUA. Printul Madog s-a intors apoi in Tara Galilor cu povesti minunate despre aventurile sale si i-a convins si pe altii sa se intoarca in America impreuna cu el. Membrii noii expeditii au ridicat ancora din insula Lundy in 1171, dar din acel moment pe taramurile galeze nu s-a mai auzit niciodata nimic despre ei. Se crede ca ar fi debarcat la Mobile Bay, Alabama, si apoi au urcat pe raul Alabama – de-a lungul acestuia exista, intr-adevar, mai multe forturi de piatra, despre care triburile locale Cherokee sustin ca ar fi fost construite de „oamenii albi”. Aceste structuri au fost datate cu cateva sute de ani inainte de sosirea lui Columb si au un design similar cu cel al castelului galez Dolwyddelan. In alta ordine de idei, primii exploratori si pionieri au gasit dovezi ale unei posibile influente galeze in randul triburilor indigene de pe cursurile raurilor Tennessee si Missouri. In secolul XVIII a fost descoperit un trib local care parea diferit de toate celelalte triburi intalnite anterior de colonistii europeni. Numit Mandans, acest trib a fost descris ca fiind un trib de oameni albi cu forturi, orase si sate permanente, care aveau strazi si piete. In loc de canoe, mandanii pescuiau in „coracle”, o ambarcatiune straveche, folosita si astazi in Tara Galilor. S-a observat, de asemenea, ca, spre deosebire de membrii altor triburi native, parul acestor oameni devenea complet alb pe masura ce imbatraneau. In plus, in 1799, guvernatorul John Sevier din Tennessee a scris un raport in care mentiona descoperirea a sase schelete imbracate in armuri de alama cu steme galeze. Din nefericire, tribul a fost practic exterminat de o epidemie de variola adusa de comerciantii americani in 1837. Dar credinta in mostenirea lor galeza a persistat pana in secolul XX, cand o placa a fost amplasata pe tarmul Golfului Mobile de catre organizatia „Fiicele Revolutiei Americane”, in anul in 1953. Pe placa sta scris „In memoria printului Madog, explorator galez care a debarcat pe tarmul Golfului Mobile in 1170 si a lasat in urma, impreuna cu indienii, limba galeza”. GABRIEL TUDOR
|
ISTORII UITATE 
