Prima pagina arrow SPECTACOLUL CUNOASTERII arrow Cand a pornit „ceasul” din Antikythera? 25 Sep 2023
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 1 vizitator online

Cand a pornit „ceasul” din Antikythera?

Imprimare E-mail
luni, 30 mai 2022

In 1901, la bordul unei epave care zãcea pe fundul mãrii, in largul insulei grecesti Antikythera a fost descoperit unul dintre cele mai misterioase obiecte ale Antichitatii.

 Despre „ceasul” din Antikythera s-a spus cA este primul computer al omenirii, atunci cand s-a observat ca era alcatuit din cadrane si rotite zimtate, ca mecanismul unui ceas modern. Nu era un simplu ceas, ci arata ca un adevarat mecanism de calculat.

 De atunci, el nu a incetat sa fascineze si sa puna pe ganduri oamenii de stiinta, mai ales ca toata lumea stiintifica era de acord ca acest mecanism este intr-adevar cel mai vechi cunoscut pana in prezent. Examinarea sa a stabilit ca era vorba despre un calculator astronomic, folosit pentru a prezice evenimente precum eclipsele, fazele Lunii sau pozitia celor cinci planete cunoscute la acea vreme.

 Dar o intrebare ramanea fara raspuns: Cand a fost pornit calculatorul?

 Intr-un nou studiu, un grup de arheologi greci sustine ca a reusit sa determine cand a fost pornita misterioasa masina Antikythera. Greutatile s-au dovedit majore, cu atat mai mult cu cat mecanismul din bronz, denumit uneori ca fiind „cel mai vechi computer din lume”, era nu doar deteriorat si corodat de mediul salin acvatic, dar si incomplet.

 Instrumentul recuperat de pe fundul marii este format din 82 de fragmente, reprezentand abia o treime din mecanismul complex integral, dupa cum afirma oamenii de stiinta. Timp de decenii, acest puzzle a fost analizat de cercetatori in incercarea de a pune cap la cap toate informatiile si a intelege cum a functionat totul.

Ziua 0

 Cercetatorii au ajuns la concluzia unanima conform careia epava pe care a fost gasit mecanismul misterios  era o galera romana care transporta multe amfore, statui, monede si alte obiecte diverse. Galera s-ar fi scufundat in timpul unei furtuni care a avut loc in urma cu mai bine de 2.000 de ani.

 Dar datarea exacta a mecanismului Antikythera, precum si identitatea constructorului sau, ridica inca multe semne de intrebare, dar si o multime de dezbateri. Ceea ce au reusit cercetatorii sa estimeze pana acum este ca obiectul a fost construit intre secolele al III-lea si ultimul i.e.n.

 Noile cercetari au condus la estimarea unei date mult mai precise. Conform unui studiu publicat de un grup de arheologi pe situl arXiv, se sugereaza ca mecanismul ar fi fost calibrat – si, prin urmare, a inceput sa calculeze pe data de 22 decembrie 178 i.e.n. „Orice sistem de masurare, de la termometru la mecanismul Antikythera, necesita calibrare pentru a-si efectua corect calculele”, a explicat pentru publicatia britanica New Scientist, Aristeidis Voulgaris, arheolog al Directiei de Cultura si Turism din Salonic, Grecia, si coautor al studiului.

 Aceasta data ar fi fost astfel punctul de plecare al calculelor, un fel de „ziua 0” pentru a determina urmatoarele date.

O eclipsa lunga de Luna

 Pentru a ajunge la aceasta concluzie, Voulgaris si colegii sai au efectuat o noua analiza a unui ciclu numit Saros, format din 223 de luni. Acest ciclu, legat de orbita Lunii, ofera timp pentru ca Soarele, Pamantul si Luna sa revina in aceeasi pozitie si sa dea nastere eclipselor de Luna si Soare. Pe baza acestor date si a inscriptiilor mecanismului, echipa a emis ipoteza ca data de calibrare trebuie sa coincida cu o eclipsa de Soare inelara.

 Arheologii au cercetat o baza de date a NASA pentru a identifica orice exemple de astfel de eclipse de Soare care au avut loc in timpul perioadei potentiale de constructie a masinii. Asa a aparut data de 22 decembrie 178 i.Hr.: aceasta zi ar fi fost marcata de o lunga eclipsa inelara care ar fi durat cam 12 minute.

 A fost, asadar, o eclipsa de Soare in acea zi de 22 decembrie, una care a durat destul de mult. In al doilea rand, a doua zi, pe 23 decembrie, a fost solstitiul de iarna, o zi importanta printre multe popoare antice. Ei noteaza, de asemenea, ca festivalul Isia – care sarbatoreste zeita egipteana Isis – a fost sarbatorit atat in Egipt, cat si in Grecia in acest moment. In plus, fazele Lunii au inceput pe 22 decembrie a acelui an, a scris echipa de cercetatori in studiul lor, amintit de LiveScience.

 Aceasta combinatie de evenimente a creat o „coincidenta foarte rara” pentru a o transforma intr-o data memorabila, au scris cercetatorii. Data de incepere „ar trebui sa fie foarte caracteristica, importanta si usor de detectat”, a declarat Aristeidis Voulgaris, autorul principal al lucrarii si liderul echipei de Reconstructie Functionala a Mecanismului Antikythera-The FRAMe Project.

 Aceasta data de initiere conteaza foarte mult, deoarece este data pe care s-ar baza toate calculele care utilizeaza mecanismul. „Pentru a utiliza un instrument de masurare, este nevoie de un punct de referinta, inainte de procedura de masurare”, scriu cercetatorii in lucrare. Asemenea unui calendar care are nevoie de o data fixa – cum ar fi secolul 1 e.n., cel care folosea mecanismul avea nevoie de o data de inceput pe care sa se bazeze toate calculele.

 Cercetarile anterioare au reusit sa descifreze multe dintre inscriptii si sa inteleaga la ce au fost folosite multe dintre rotile dintate si cadrane. In 2021, a fost realizat un model computerizat al mecanismului Antikythera.

 In privinta identificarii constructorului acestei minunatii a Antichitatii, si aici parerile sunt impartite.

 Unii experti sugereaza ca Arhimede a fost inginerul care a creat Mecanismul, care ar fi putut fi martorul acelei zile de eclipsa si care ar fi calibrat calculatorul, dar nu exista nicio modalitate de a putea fi dovedit acest lucru.

178 sau 204 i.e.n.?

 LiveScience a contactat mai multi oameni de stiinta care nu sunt afiliati cercetarii grupului de arheologi greci pentru a-si exprima parerile asupra datei de pornire a mecanismului Antikythera, 22 decembrie 178 i.e.n.. Opiniile au fost sceptice.

 In primul rand, „nu este o lucrare care sa reziste unei evaluari inter pares competente”, a afirmat pentru LiveScience Alexander Jones, profesor la Institutul pentru Studiul Lumii Antice al Universitatii din New York. „Exista o multime de probleme cu aceasta data, de la probleme majore la cele minore, care totusi sunt simptomatice ale lipsei unei bune baze in contextul larg al astronomiei si stiintei antice”, a spus Jones.

 De exemplu, cercetatorul a subliniat ca „aceasta data de inceput ar pune Kraneios, un sezon inscris pe mecanismul Antikythera care este asociat cu vinul, in luna februarie”, care „nu este o luna deloc propice pentru coacerea strugurilor”, a spus Jones.

 Problema, potrivit lui, ar veni din faptul ca ciclul Saros nu ofera o ecuatie foarte fiabila atunci cand te intorci prea departe in timp. Astfel, alte calcule ar fi dus la o data foarte diferita.

 Doua studii publicate in 2014 au aratat ca data de pornire a mecanismului a fost in 204 i.e.n. Mai precis, acestea indica data de 12 mai, care ar incepe si ar incheia ciclul cu o eclipsa de Luna. Pentru Aristeidis Voulgaris, insa, aceasta data nu ar explica de ce solstitiul de iarna este atat de reprezentat in inscriptiile masinii.

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 13,00 lei
- 2 luni: 26,00 lei
- 3 luni: 39,00 lei
- 4 luni: 52,00 lei
- 5 luni: 65,00 lei
- 6 luni: 78,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (90 euro sau 100 $, un abonament pe sase luni; 45 euro sau 50 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
WhatsApp:
0722.625.622
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Exoplaneta K2-18 b, un potential Pamant... oceanic?
» Cosmos 954, reactorul nuclear venit din spatiu
» Audiere OZN in Congresul SUA
» Fundite cu ciuperci
» Aliati apreciati
» Memoria episodica
» Manastirea Topolnita
» „Dosarul” Marilyn Monroe
» Ultimele eroine tribale
» Impotriva cancerului colorectal
» „Marea dictare” de Ziua Limbii Romane
» Filme... gemene, inspirate din fapte reale
» Horoscopul saptamanii: 25 septembrie – 1 octombrie 2023
» 21 septembrie 1939 – Asasinarea premierului roman Armand Calinescu
» Tema: „SCOALA”
» Solutii pentru viitor
» Calatoria epica – la 9 ani, a strabatut singur Australia
» Personalitati comenteaza recuperarile OZN
» Salata de fenicul si avocado
» Fara stres
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» 3 pozitii de relaxare
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9