|
In anul 442, regele vandal Genseric a semnat un tratat de pace cu imparatul roman Valentinian, tratat care stabilea, intre altele, ca fiul capeteniei barbare, Huneric, sa se insoare cu fiica imparatului, Eudochia. Dar un uzurpator pe nume Petronius Maximus l-a asasinat pe Valentinian si a revendicat tronul pentru el. Maximus l-a casatorit imediat pe fiul sau cu Eudochia, asa ca, revoltat de tradare, Genseric a strans o armata si a pornit spre Italia.
Pe masura ce se apropiau de oras, vandalii au inceput sa distruga in mod deliberat toate apeductele vitale ale regiunii. La aflarea vestii, Maximus a incercat sa fuga din oras cu soldatii care ii mai ramasesera, insa, odata ajuns in afara zidurilor orasului, a fost incoltit de localnici si masacrat. Papa Leon I a preluat controlul situatiei si i-a trimis o oferta de pace lui Genseric. Suveranul Pontif s-a declarat de acord sa deschida portile orasului in fata vandalilor. Majoritatea istoricilor afirma ca liderul vandal a respectat aceasta solicitare, abtinandu-se de la incendierea cladirilor si de la masacrarea locuitorilor Romei. Cu toate acestea, vandalii au jefuit cantitati enorme de obiecte de pret si au deteriorat monumente culturale importante. Vandalii au petrecut 14 zile pradand orasul inainte de a pleca spre Africa de Nord. Multi cetateni romani au fost robiti, inclusiv imparatesele Eudoxia si Eudochia – ultimele reprezentante ale familiei imperiale. In urmatoarele doua decenii, puterea Imperiului Roman de Apus va deveni neglijabila, acesta exercitand o putere militara, politica sau financiara nesemnificativa. Imperiul mai avea doar un control redus asupra domeniilor oc-cidentale dispersate ce mai puteau fi descrise ca fiind romane. S-a spus ca luminile s-au stins in Europa in urma jefuirii Romei in 455. Pe de alta parte, insa, Imperiul Roman de Rasarit, cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin, avea sa mai dainuie inca o mie de ani, pana la caderea Constantinopolului, in 1453. GABRIEL TUDOR
|
ASTAZI IN ISTORIE 
