|
Antropologii, paleontologii si arheologii se refera la primii Homo sapiens si la stramosii lor ca fiind preponderent vegetarieni, deoarece fructele si plantele comestibile gasite in natura erau relativ usor de procurat, in comparatie cu pestele si carnea de vanat.
Potrivit antropologilor de la Universitatea Tel Aviv din Israel si de la Universitatea Minho din Portugalia, vanatorii-culegatori „moderni” ne-au lasat o imagine gresita despre ceea ce mancau de obicei candva oamenii. Bucataria paleolitica, spun cercetatorii, a fost altfel decat slaba si verde, conform unui studiu din 2021 privind dietele stramosilor nostri din Pleistocen. Timp de 2 milioane de ani, Homo sapiens si stramosii sai au renuntat la plante comestibile, preferand masa din carne. Aceasta optiune i-a plasat in varful lantului trofic. O investigatie antropologica prin sute de studii anterioare despre evolutia omului, de la anatomie si fiziologie pana la masuratorile izotopilor din oasele si dintii umani din stravechime, sugereaza ca Homo sapiens a fost in primul rand pradator de varf, pana acum aproximativ 12.000 de ani. Reconstituirea listei de alimente a hominidelor care au trait cu 2,5 milioane de ani in urma este mult ingreunata de faptul ca ramasitele vegetale nu se pastreaza in timp la fel de usor ca oasele, dintii si scoicile animalelor. Alimentele consumate releva pozitia lui Homo sapiens in reteaua trofica, a devenit extrem de carnivor pentru noi si inaintasii nostri Homo erectus, cu aproximativ 2,5 milioane de ani in urma, si a ramas asa pana in paleoliticul superior cu aproximativ 11.700 de ani in urma. Stiinta a stabilit ca pentru a intelege hranirea lui Homo sapiens este mai important sa privim mediul natural decat anatomia indivizilor. In acest sens a fost dezvoltat un tip de analiza bazat pe izotopi capabili sa furnizeze informatii din resturile de smalt, despre legumele si nucile consumate de acesti hominizi. Studiile asupra comunitatilor moderne de vanatori-culegatori devin utile, deoarece o scadere a populatiilor de animale mari si fragmentarea culturilor din intreaga lume a dus la un consum mai mare de plante, culminand cu revolutia neolitica a agriculturii. Insa acestea nu inseamna ca ar trebui sa mancam mai multa carne. Trecutul nostru evolutiv nu este un ghid de instructiuni despre sanatatea umana, caci – subliniaza cercetatorii – lumea noastra nu mai este la fel. ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|
STAREA DE VEGHE 
