Vikingii schimba istoria

Cu fiecare noua descoperire legata de civilizatia renumitilor vikingi, apar elemente uimitoare, despre care numerosi oameni de stiinta nu ezita sa afirme ca ar putea schimba o parte din actuala istorie a lumii.

 Ar fi poate suficient sa ne referim la problematica foarte controversata a primilor europeni care au calcat pe pamant american (posibil, chiar acesti redutabili navigatori scandinavi), la religia si la scrierea lor sau chiar la elemente importante de cultura.

Retea de grote nemaivazute

 O noua descoperire senzationala s-a adaugat recent, aceasta fiind in masura, nici mai mult, nici mai putin, decat sa busculeze istoria Islandei: o vasta retea de grote din epoca de glorie a vikingilor. Nu este prima descoperire de acest gen facuta in tara izolata din Atlanticul de Nord, insa ea confirma teoria potrivit careia acesti scandinavi au fost primii ocupanti ai insulei, rasturnand cunostintele despre istoria Islandei, al carei teritoriu a fost mult timp necunoscut.

 Potrivit literaturii locale vechi, abia in secolul al IX-lea scandinavii au descoperit insula, dar fara sa o fi colonizat imediat. Versiunea este confirmata de cele mai recente descoperiri arheologice, care provin din situl Oddi, in sudul tarii, reprezentand mai multe grote interconectate, potrivit publicatiei Iceland Review.

 Sapaturile au permis in special sa se constate ca grotele dateaza din intervalul dintre anii 800 si 1600, considerat epoca vikingilor. Specialistii au remarcat ca nu exista cuvinte pentru a descrie reteaua respectiva, talia structurilor fiind atat de vasta si de grandioasa, cum nu au mai fost remarcate pana in prezent pentru perioada mentionata.

Intrebari fara raspuns

 In a doua grota descoperita, arheologii au identificat o biserica, o ferma si un prezbiteriu, ceea ce intareste ideea ca Oddi a fost candva unul dintre sediile culturale si politice dintre cele mai importante de pe insula, adapostind un puternic clan cunoscut sub numele de Oddverjar. Problema actuala este ca roca se deterioreaza rapid, riscand pierderea definitiva a unor vestigii importante. In plus, inca nu se cunoaste utilitatea spatiilor subterane artificiale din epoca vikingilor (sapate profund in gresie), informatii ce ar duce la o mai buna intelegere a tehnologiilor si traditiilor locuitorilor de atunci ai insulei. Semnificativ este faptul ca membrii clanului Oddverjar se aflau la apogeul puterii lor in regiune.

 Recentele sapaturi au un precedent important in anul 2018, cand arheologii au dezgropat doua asezari vikinge, a caror construire urca in perioada 800-860.

 Arheologii banuiesc ca aceste case erau folosite pe post de tabere sezoniere de vanatoare (cateva luni pe an, in sezonul cald), ajutandu-i pe vikingi in expansiunea lor.

 Acesta era modelul de colonizare folosit de vikingi atunci cand descopereau insulele din Atlantic. Mai intai amenajau tabere de vara, iar apoi ridicau asezari permanente. Aceasta ar sugera ca Islanda ar fi putut sa fie locuita mai devreme decat apreciaza istoricii in prezent.

 Primele descoperiri arheologice din sit se refera la o structura ce corespunde unei constructii lungi si inguste, cu acoperis de paie sau de ierburi, asa cum construiau odinioara vechii navigatori scandinavi stabiliti pe noi teritorii.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU