Prima pagina arrow MINUNI ALE LUMII arrow Pestera Limanu – un labirint subpamantean 04 Dec 2022
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 1 vizitator online

Pestera Limanu – un labirint subpamantean

Imprimare E-mail
mari, 26 iulie 2022

Lumea ascunsa sub picioarele noastre este cel putin la fel de fascinanta ca minunatiile de la suprafata, iar in sudul tinutului dobrogean, nu departe de Callatis (astazi Mangalia), faimoasa grota de la Limanu (Caracicula, dupa numele vechii colonii) tainuieste povestea unui oras sapat sub pamant, uimitor prin complexitatea alcatuirii sale si datorita misterelor pe care inca le pastreaza cu inversunare in tenebre.

Orasul de refugiu al dacilor

 Vastul labirint intins pe circa 12 hectare a inceput sa fie cercetat in anul 1916, cand s-au descoperit primele urme lasate de om, pereti si tavane sculptate, fragmente vechi de ceramica. Desene si inscriptii parietale cu litere romane si chirilice arata ca grota a fost locuita intre secolele I i.Chr. si al X-lea d.Chr.

 Galeriile masoara peste 3,5 kilometri, constituind cea mai lunga pestera din Dobrogea. Potrivit istoricilor, dacii o foloseau in special pentru a se ascunde de soldatii proconsulului Marcus Licinius Crassus (115-53 i.Chr.), care a jucat un rol important in transformarea Republicii Romane in Imperiul Roman.

 Primii oameni care au locuit in pestera Limanu utilizau un sistem de marcaj pentru a nu se pierde in meandrele labirintice ale galeriilor. Cercetatorii au apreciat chiar ca acestea prezinta „ramificatii haotice, asemanatoare retelei de strazi a unui oras antic”.

 Unii specialisti afirma ca o parte din ele au fost sapate de om, peretii pastrand urme ale uneltelor folosite in acest scop. Legende locale sugereaza ca galeriile ar trece prin beciuri si fantani din Limanu, pana in Bulgaria sau chiar in Turcia! Pestera este complet lipsita de stalactite si stalagmite, fapt explicat prin absenta infiltratiilor de apa de la suprafata.

 Ea este interesanta din punct de vedere biospeologic, gazduind o fauna de nevertebrate bogata, a carei principala sursa de hrana o constituie acumularile de guano de la coloniile de lilieci adapostite aici mai ales iarna. In afara liliecilor, in pestera pot fi intalnite ocazional si alte vertebrate: serpi, broaste testoase, vulpi, dihori.

Vocile tenebrelor

 Unele galerii au sectiunea dreptunghiulara, foarte regulata, iar pentru evitarea prabusirii plafonului spatiile mai largi au fost prevazute cu ziduri de sustinere si stalpi din dale de calcar. Sapaturile arheologice demonstreaza ca o autoritate locala geto-daca a ordonat extinderea si amenajarea labirintului de la Limanu ca masura de aparare impotriva pericolului roman.

 Foarte interesante sunt si desenele ce intruchipeaza cai in galop, in timp ce calaretii sunt reprezentati din fata, siluetele si chipurile lor semanand frapant cu cele ale cavalerilor daci prezente pe multe vase descoperite in numeroase foste colonii din regiune, locuite de traco-daci.

 Alte imagini releva simboluri religioase crestine, litere si cuvinte specifice alfabetului chirilic, care apartin perioadei romano-bizantine si epocilor urmatoare, ceea ce indica faptul ca acest spatiu subpamantean a fost folosit, foarte probabil, fara intrerupere, multe veacuri de-a randul. Povesti locale mentioneaza si fenomene stranii: gemete infricosatoare ori vaiete prelungi de durere si furie venite din pantecele pamantului.

 Desi, potrivit unor superstitii, acestea ar fi strigatele de avertizare ale paznicului intrarii catre cei ce indraznesc sa calce pe pamantul sacru al lui Zamolxe, cercetatorii afirma ca zgomotele ar fi facute de vantul care strabate numeroasele galerii subterane, fiind percepute diferit de psihicul uman.

 Intre dovezile stiintifice si legendele locului, multe detalii despre pestera labirintica de la Limanu raman inca de descoperit. In perioada comunista, se spune chiar ca prin paienjenisul de galerii reuseau unii fugari sa ajunga in Bulgaria, de unde puteau trece mai usor in lumea libera. Eresuri si superstitii, spaime si sperante, toate adunate la un loc intr-un spatiu fascinant, dar in buna parte ferit de indiscretia omului de azi.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 13,00 lei
- 2 luni: 26,00 lei
- 3 luni: 39,00 lei
- 4 luni: 52,00 lei
- 5 luni: 65,00 lei
- 6 luni: 78,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (90 euro sau 100 $, un abonament pe sase luni; 45 euro sau 50 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
WhatsApp:
0722.625.622
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Calendare, zile si ore
» Imparatul ucis de dorinta de a obtine nemurirea
» Paradoxul paradoxului lui Fermi
» Sparanghel cu sos tartar
» Greseli de evitat
» Gigantul „somnoros”
» Misterul sferelor din Costa Rica
» Infratirea lemnului cu focul
» Ultimii pastori de reni
» Depresia la varstnici
» Calatoriile unui mecena cultural
» Evul Mediu... ca la Hollywood
» Horoscopul saptamanii: 28 noiembrie – 4 decembrie 2022
» 24 noiembrie 1929 – A murit Georges Clemenceau
» Tema: „PAIANJENUL”
» Meandrele calendarului
» Maria Budberg – o „Mata Hari” a Rusiei
» Incoerenta OZN la nivelurile inalte
» Incoerenta OZN la nivelurile inalte
» Sufleu de peste
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Pe Marte exista viata!
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» 3 pozitii de relaxare
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» O rapire OZN in Florida
» Corp ceresc condamnat la moarte
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9