|
Multi dintre noi au auzit de Batalionul Pierdut si cunosc o parte din poveste. Ceea ce nu este cunoscut in mod obisnuit este rolul unui porumbel remarcabil, numit Cher Ami. Aceasta pasare mica a devenit unul dintre cei mai mari eroi ai Primului Razboi Mondial.
Cher Ami a fost unul dintre cei aproape 600 de porumbei voiajori angajati in armata americana in timpul Primului Razboi Mondial. Porumbeii voiajori au fost de nepretuit, in ciuda progreselor inregistrate in tehnologia comunicatiilor in timpul razboiului.
Acesti porumbei s-au dovedit insa adesea tinte populare pentru focurile de arma inamice, in ciuda vitezei lor. De fapt, mitraliorii germani s-au antrenat cu sarguinta atat pentru a repera, cat si pentru a ucide aceste pasari cu letala mitraliera MG 08, care putea trage peste 500 de gloante pe minut. Porumbeii puteau fi, de asemenea, un mod foarte riscant de a comunica, deoarece daca un porumbel era doborat, mesajul putea fi interceptat cu usurinta de fortele inamice. Pe 2 octombrie 1918, soldatii americani din Divizia 77 au inaintat prea mult in padurea Argonne si au fost prinsi in spatele liniilor germane, pe pantele unui deal. Izolati si lipsiti de intariri si provizii, aproximativ 550 de oameni, sub comanda maiorului Charles Whittlesey, au rezistat timp de cateva zile in fata unor forte germane net superioare. Singura modalitate prin care americanii puteau comunica cu propriile linii era prin intermediul porumbeilor calatori. Cu toate acestea, nu a durat mult pana cand si-au dat seama ca cerul era la fel de periculos ca si solul. Maiorul Whittlesey si oamenii sai au privit cum pasare dupa pasare cadeau de pe un cer sfasiat de focul german. Cu proviziile pe sfarsite si cu pierderile crescand rapid, maiorul Whittlesey a trimis cu disperare ultimul sau porumbel, Cher Ami, catre liniile americane cu un bilet continand un mesaj disperat de ajutor si coordonatele pozitiilor germane. Curajoasa pasare a zburat direct in focul german, ferindu-se de gloante pe masura ce inainta. Cu toate acestea, norocul sau nu a durat mult timp. Cher Ami a fost lovit in piept la scurt timp, in timp ce soldatii americani priveau ingroziti cum ultima lor speranta se prabuseste la sol. Totusi, impotriva tuturor sanselor, Cher Ami s-a ridicat din nou! Ranita, dar inca in viata, micuta pasare si-a luat din nou zborul, atacand frontal val dupa val de focuri de arma. Pana la finalul calatoriei, a parcurs 40 de kilometri in aproximativ o jumatate de ora. A ajuns la baza grav ranit, dar in viata. Medicii militari americani au reusit sa-i salveze viata lui Cher Ami, dar piciorul drept abia daca era lipit de corp si porumbelul ramasese fara un ochi. Dar, datorita mesajului transmis de Cher Ami, artileria americana si-a putut concentra tirul asupra pozitiilor germane, iar batalia s-a intors in favoarea Aliatilor. Pe 8 octombrie, o suta nouazeci si patru de soldati au reusit sa se intoarca in liniile americane datorita sacrificiului lui Cher Ami. Pentru rolul sau in salvarea Diviziei 77, Cher Ami a fost decorat cu Croix de Guerre, una dintre cele mai inalte distinctii militare ale Frantei. Cher Ami a reusit sa se intoarca in Statele Unite alaturi de ingrijitorul sau, capitanul John Carney. Pe 13 iunie 1919, Cher Ami a murit la Fort Monmouth, New Jersey. Cu toate acestea, corpul porumbelului a fost conservat si prezentat cu cinste guvernului american. Este greu de spus cate familii isi datoreaza existenta curajului sau. Astazi, Cher Ami este expus la Muzeul Smithsonian de Istorie Americana. GABRIEL TUDOR
|
ISTORII UITATE 
