Cea mai veche civilizatie din lume

 Stim din cãrtile de istorie cã civilizatiile si orasele cele mai importante s-au dezvoltat si au decãzut, intr-un proces ireversibil, de-a lungul mileniilor. Dar care dintre toate acestea este cea mai veche din lume?

 A apArut prima civilizaTie in Mesopotamia sau in altA parte? In urma cu aproximativ 30 de ani, aceasta intrebare a preocupat oamenii de stiinta si se parea ca exista si o convingere bine sustinuta: era vorba despre Mesopotamia, in actualul Irak, unde in jurul anului 4000 i.e.n., cea mai timpurie faza a culturii sumeriene, a aparut ca cea mai veche civilizatie.

 Sumerienii sunt numiti dupa orasul antic Sumer, care se afla la cateva mile sud de orasul modern Kut, in estul Irakului. Arheologii numesc cea mai timpurie faza sumeriana perioada Uruk, dupa orasul la fel de vechiUruk, la aproximativ 80 de kilometri sud-vest, unde au fost descoperite multe dintre cele mai vechi artefacte sumeriene.

 Dar dovezile descoperite in ultimele decenii indica faptul ca sumerienii au cativa pretendenti, inclusiv Egiptul antic, pentru titlul de „cea mai veche civilizatie”.

Dar ce poate fi numita o civilizatie?

 In ciuda faptului ca termenul este destul de vag, in general, istoricii considera ca o cultura poate fi denumita ca atare atunci cand exista cateva caracteristici esentiale, in special urbanism, adica orasele, irigatiile si scrierile. In aceasta situatie, sumerienii le aveau pe toate trei.

 Dupa anul 2000 i.e.n., civilizatia sumeriana a contribuit la aparitia civilizatiei babiloniene din Mesopotamia, careia i se atribuie descoperireanotiunilor matematice precum trigonometria si numerele prime, patrate si cubice, concepte dezvoltate in continuare de grecii antici dupa mai bine de 1.000 de ani.

 Potrivit istoricului american Samuel Noah Kramer, este posibil ca sumerienii sa fi inventat si religia, avand in vedere faptul ca in orasele lor au construit temple falnice numite zigurate, stabilind si caste de preotidedicate venerarii rituale a unor divinitati specifice. Care zeu din vastul panteon sumerian era cel mai puternic? Acest lucru depindea de loc si timp: zeul cerului Anu, de exemplu, era popular la inceputul Uruk, in timp ce zeul furtunii Enlil era veneratin Sumer. Inanna, „Regina Raiului”, poate sa fi fost initial o zeita a fertilitatii in Uruk; cultul ei s-a raspandit in alte orase mesopotamiene, unde era cunoscuta sub numele de Ishtar, si poate sa fi influentat zeitele civilizatiilor ulterioare, precum Astarte la hititi si Afrodita la greci.

 O poveste foarte asemanatoare cu cea a lui Noe din Biblia ebraica, cel care a construit o arca populata cu animale pentru a supravietui el si familia lui in timpul unui mare potop cauzat de mania divina, este relatata in Epopeea lui Ghilgames.

Mitul cunoscut astazi sub numele de „Epopeea lui Ghilgames”

 A fost considerat in Antichitate unadintre capodoperele literaturii cuneiforme. Copii ale unor parti ale povestii au fost gasite in Israel, Siria si Turcia, iar referirile la erou sunt atestate in literatura greaca si romana. Povestea se invarte in jurul unui erou legendar pe nume Ghilgames(Bilgames in sumeriana), despre care se spunea ca ar fi regele orasului sumerian Uruk. In lipsa unor informatii certe si atestate, se considera ca Ghilgames, daca a fost un personaj istoric, ar fi trait candva in jurul anului 2700 i.e.n. Nu exista nicio versiune pastrata de la inceputul mileniului trei a poemului. In secolul XXI i.e.n, Shulgi, care era conducatorul orasului sumerian Ur si un patron al artelor literare a initiat o renastere a literaturii mai vechi si a infiintat academii de invatati in capitala sa Ur si in orasul sfant Nippur. Shulgi l-a revendicat pe Lugalbanda ca tatal sau si pe Ghilgames ca frate. Desi putin din literatura de curte a academiilor Shulgi a supravietuit, iar sumeriana a incetat sa mai fie o limba vorbita la scurt timp dupa sfarsitul dinastiei sale, literatura sumeriana a continuat sa fiestudiata in scolile de scribi din perioada urmatoare a Vechiului Babilon. Azi, arheologii cred ca povestea lui Noe a fost initial o poveste sumeriana datand din anul 2150 i.e.n., cu cateva secole inainte de a fi scrisa versiunea ebraica.

 Unii cercetatori sustin ca au existat si alte civilizatii la fel de vechi sau chiar mai vechi decat cea a sumerienilor.

 „As spune ca Egiptul si Sumerul au fost practic contemporane in aparitia lor”, afirmaPhilip Jones, curatorul asociat si pastratorul colectiilor la sectiunea Babiloniana a Muzeului Penn din Philadelphia. „Decenii de razboi si tulburari in Irak au facut ca arheologii sa nu poata accesa multe situri din Mesopotamia, dar egiptologii au continuat sa efectueze sapaturi”, a declarat Jones pentru Live Science.

 Rezultatul este ca arheologii din Egipt au descoperit acum scrieri la fel ca cele mai vechi scrieri din Sumer, ceea ce sugereaza ca cea mai veche faza a civilizatiei egiptene antice a aparut aproximativ in acelasi timp cu cea mai timpurie civilizatie a sumerului, adica in jurul anului 4000 i.e.n.

 O alta posibilitate este civilizatia din Valea Indusului, care a aparut in parti din ceea ce este acum Afganistan, Pakistan si nord-vestul Indieisi dateaza din cel putin 3300 i.e.n., conform celor mai vechi artefacte gasite acolo. Dar „s-ar putea sa gasim lucruri foarte timpurii in Valea Indusului”, mai spunea Jones. „Nu m-ar surprinde daca am dezgropa ceva care a fost din aceeasi perioada”.

 Jones banuieste ca si comertul de-a lungul tarmurilor Oceanului Indian a contribuit la dezvoltarea acestor civilizatii timpurii, egiptene de langa Marea Rosie, sumeriene la capatul de nord al Golfului Persic si civilizatia din Valea Indusului mai la est. „Sentimentul meu este ca probabil a existat o retea comerciala in Oceanul Indian”, a conchis Philip Jones.

GEORGE CUSNARENCU