„Razboiul de 335 de ani”?

Toata lumea a auzit de „Razboiul de 100 de ani”, de „Razboiul de 30 de ani” sau de mai recentul „Razboi de sase zile”, dintre Israel si tarile arabe. Dar putini stiu ca razboiul care a durat cel mai mult, in intreaga istorie a omenirii – desi nu a facut nicio victima – s-a declansat cu sute de ani in urma, mai precis pe 30 martie 1651, ca parte a razboiului civil din Anglia.

 Intre 1642 si 1652, Anglia s-a aflat in plin razboi civil intre regalistii regelui Carol I si parlamentarii lui Oliver Cromwell. In acest timp, olandezii purtau propriul razboi pentru independenta fata de Spania – Razboiul de 80 de ani – pe care aveau sa-l castige in cele din urma, in 1648.

 Anglia regala luptase alaturi de olandezi ca aliat, dar, nerecunoscatorii olandezii au intrat in Razboiul civil englez de partea parlamentarilor – tabara care avea cele mai mari sanse sa castige. Regalistii englezi s-au simtit tradati de olandezi si si-au facut cunoscuta furia printr-o serie de raiduri asupra navelor olandeze in Canalul Manecii, confiscand atat vasele comerciale batave, cat si incarcatura acestora. Aceste triumfuri minore nu au contribuit prea mult la imbunatatirea situatiei generale a regalistilor.

 Oliver Cromwell a capturat toata Anglia continentala, fortandu-i pe regalisti sa se retraga in Insulele Scilly, aflate la circa 50 km in largul coastelor Cornwallului, in sud-vestul Angliei.

 In 1651, faimosul amiral olandez Maarten Harpertszoon Tromp a debarcat in Insulele Scilly spre a cere despagubiri pentru incarcaturile si navele confiscate in timpul raidurilor. Se presupune ca el ar fi avut ordin sa declare razboi daca regalistii nu plateau – ceea ce s-a si intamplat, in ciuda faptului ca Scilly era doar o parte a Angliei si nici macar o tara de sine statatoare. Dupa cum s-a dovedit, razboiul nu a insemnat mare lucru. Dupa cateva saptamani, in iunie 1651, fortele revolutionare ale lui Cromwell, aflate sub comanda amiralului Robert Black, au obligat flota regalista sa se predea, iar insulele Scilly au revenit sub control parlamentar.

 Olandezii au parasit insulele fara sa traga un singur foc de arma si au navigat spre casa, uitand insa sa declare pacea cu regalistii din Insulele Scilly, ceea ce a facut ca aceste insule sa ramana, tehnic, in stare de razboi cu Olanda. Abia in 1985 un istoric local din Scilly, Roy Duncan, a scris Ambasadei Olandei la Londra pentru a afla daca in arhivele olandeze exista vreo dovada care sa sustina afirmatia aparent absurda a unui razboi de 335 de ani.

 Spre surprinderea tuturor, ambasada a descoperit o serie de documente care sugerau ca }arile de Jos si insulele erau, intr-adevar, inca in stare de razboi! Declarandu-se, mai in gluma, mai in serios, „ingrijorat de posibilitatea unei noi amenintari olandeze”, Duncan i-a scris in graba un mesaj personal ambasadorului olandez Rein Huydecoper, invitandu-l sa viziteze insulele si sa semneze un tratat de pace.

 Avand un simt al umorului la fel de dezvoltat, Huydecoper a acceptat cu placere invitatia, iar pe 17 aprilie 1986 a fost semnat solemn un tratat de pace intre Insulele Scilly si Regatul }arilor de Jos.

 Astfel, pentru prima data in 335 de ani, locuitorii din Insulele Scilly au putut dormi in siguranta, dupa cum remarca mucalitul diplomat olandez, „pentru cei 2000 de locuitorii de aici trebuie sa fi fost ingrozitor sa stie ca ar fi putut fi atacati in orice moment!”

GABRIEL TUDOR