Ideea de biblioteca este asociata unei colectii de carti tiparite, manuscrise, pergamente, obiecte culturale realizate in principiu din materiale perisabile, expuse deteriorarii in timp si agresiunilor diverse: hartie, piele, material textile, lemn etc.
Exista insa pe glob locuri unde se gasesc carti „scrise” in piatra, la fel de valoroase si mult mai durabile. Spiritul „incatusat” in lumesc Cele mai vechi biblioteci private din lume poarta marca unor mari personalitati din cultura lumii. La Florenta, Medicea Laurenziana a fost proiectata de Michelangelo pentru Papa Clement al VII-lea. Marele artist a supravegheat lucrarile din 1523 pana in 1534, succedat de Vasari, Ammannati si altii, strict dupa planurile acestuia, asa cum au fost instruiti de catre Medici. Dimensiunile salii de lectura sunt impresionante: 46,2 m lungime, 10,5 m latime si 8,4 m inaltime. Si mai impresionant este faptul ca toate articolele de aici sunt originale, din secolul al XVI-lea si in mare parte realizate dupa desenele lui Michelangelo. Bancile de lectura din lemn serveau atat ca suport de carti, cat si pentru adapostirea marilor codexuri. Aceste tomuri masive erau legate fizic de banci, astfel ca cititorii isi schimbau adesea locurile pentru a citi o alta carte. Tot in peninsula Italica, nu mai putin faimoasa si chiar mai veche, Biblioteca Malatestiana din Cesena este singura biblioteca monahala umanista care pastreaza aproape complet intacte structura, amenajarile si colectia de codice in legaturile lor originale si in piesele de mobilier originale. Este prima biblioteca civica europeana, apartinand cetatii si deschisa tuturor. Supravietuirea bibliotecii originale si a instalatiilor sale s-a datorat si modului in care condotierul Malatesta Novello, ctitorul ei, a incredintat ingrijirea acesteia atat franciscanilor, cat si orasului Cesena. Franciscanii au avut initial ideea bibliotecii si au primit permisiunea de la Papa Eugen al IV-lea in 1445, iar constructia a inceput in 1447. In 1450, Malatesta Novello a adoptat proiectul calugarilor si si-a construit propria biblioteca in manastirea lor. Templul cartilor pretioase A treia cea mai veche biblioteca privata de pe glob si cea mai veche din China este Tianyi Ge din orasul Ningbo (orasul filozofilor), aflat in provincia Zhejiang. Aici avem de-a face cu mai mult decat ceea ce se intelege in mod curent prin termenul de biblioteca: este un complex ce cuprinde cladiri, gradini, amenajari peisagistice – un adevarat muzeu in aer liber. Numele de Tianyi Ge provine dintr-o traditie cosmica, conform careia apa – element spiritual, protejeaza biblioteca impotriva focului. Ea dateaza din secolul al XVI-lea si a fost biblioteca personala a ministrului apararii de la vremea respectiva, Fan Qin. Tianyi Ge a fost ridicata intre 1561 si 1566, structura din lemn, cu doua etaje, fiind proiectata special ca o biblioteca privata. In fata cladirii principale se afla un iaz, iar cons-tructia este singura pentru locuinte din ansamblu. Spatiul de depozitare de la etajul doi este compartimentat, separat prin dulapuri cu carti, designul fiind conceput astfel incat sa se previna producerea incendiilor. In prezent, biblioteca are peste 300.000 de volume, dintre care circa 70.000 i-au apartinut lui Fan Qin. Acesta i-a adaugat carti noi si a instituit un sistem de management conform caruia colectia apartinea familiei; cheile de la usa bibliotecii si de la dulapurile cu carti erau pastrate separat de rude; nimeni nu avea acces la carti fara prezenta celorlalti reprezentanti ai familiei. Mai tarziu, in complex au fost mutate peste 80 de stele istorice de piatra. Tianyi Ge a suferit o lovitura grea in 1861, cand soldatii Regatului Ceresc Taiping au asediat Ningbo. Atunci s-a furat un numar mare de carti. Curand, s-a aflat ca unele ajunsesera in posesia misionarilor straini, iar altele fusesera vandute producatorilor de hartie din Fenghua. Dupa ce atacatorii s-au retras, s-au strans fonduri si s-a rascumparat o parte din cartile pierdute. Biblioteca face parte in prezent din Muzeul Tianyi Ge, infiintat pentru a pastra traditia culturala a Chinei. ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|