|
Am primit recent, prin bunavointa redactorului sef Nicolae Baciut, numarul din luna oc-tombrie al revistei Vatra Veche, continuatoarea revistei Vatra fondata în 1894 de I.L. Caragiale, Ioan Slavici si George Cosbuc, readusa la viata în 1971 de Romulus Guga.
Mi-a atras atentia publicarea unui fragment dintr-un interviu din vara anului 2017, realizat de Nicolae Baciut cu academicianul Eugen Simion, profesor universitar (care mi-a îndrumat si mie pasii culturali în anii studentiei), si unul dintre cei mai valorosi istorici literari din tara noastra dupa George Calinescu. Dialogul a avut loc pe 17 august la Valenii de Munte, unde se desfasurau cursurile Universitatii de Vara „Nicolae Iorga”, fiind si înregistrat video si sta sub semnul întelegerii ideii de natiune si nationalism. Am extras câteva citate din interviul mult mai amplu din Vatra Veche pentru a ilustra modul profund în care întelege profesorul Eugen Simion aceste notiuni care par ca s-au distorsionat profund în zilele noastre. „Unii, în mod intentionat considera ca nationalismul se confunda cu xenofobia, cu rasismul, cu antisemitismul, cu alte -isme”, spune Eugen Simion, „dar eu cred ca semnificatia acestui concept este mai profunda si mai democratica si mai legata de valorile umanismului european. Si anume, nationalism vine de la natiune. Natiunea este un concept care, dupa parerea mea, nu s-a perimat. Si-atunci natiunea trebuie luata în sensul pe care l-a avut în secolul al XIX-lea. Sau, oricum, atunci când vorbim de Eminescu, de generatia de la 1848, de generatia Independentei si de tot ceea ce s-a întâmplat în timpul democratizarii si industrializarii României. Când folosim acest concept, trebuie sa-i dam semnificatiile de atunci. Ei bine, Eminescu nu e nationalist. Eminescu e un om care crede în natiunea româna, în spiritualitatea ei, care era, într-adevar, împotriva progresului mecanic si nediferentiat, sustinând ca progresul României nu trebuie sa distruga traditiile sale”. Si pentru ca azi lucrurile se încearca a fi deturnate de la sensul initial, profesorul nuanteaza, cei care considera nationalismul perimat, sunt cei „care doresc ca notiunea de natiune sa dispara. Ca atunci, daca accepti ca natiunea exista înca, si noi nu vrem, adica popoarele acestea care si-au câstigat independenta foarte târziu, în secolul al XIX-lea, nu se grabesc sa renunte la natiunea lor... Au aparut, si bolsevismul intra aici, destui care au atacat foarte puternic natiunea si ideea de nationalism, considerând ca noi trebuie sa fim internationalistii proletari. Acuma a aparut, aparent, de cealalta parte a lumii, iarasi aceasta suspiciune fata de nationalism, opunându-i corectitudinea politica. Corectitudinea politica este o formula pe care o folosesc mai ales politicienii. Eu cred ca pentru un om de cultura nu e o notiune care sa respecte adevarul si sa ne foloseasca. Nu, pentru ca, daca corectitudinea politica îmi spune mie ca eu nu mai trebuie sa vorbesc despre traditiile mele spirituale, eu nu mai trebuie sa predau istoria românilor în scoala si, în general, nu mai trebuie sa vorbim despre istorie, ci despre comunicare si asa mai departe, n-are cum sa ne fie de folos. În plus, exista un curent si mai grav, anume cel reprezentat de globalisti, mondialisti, care considera ca nu e interesant si nu are rost în lume decât ceea ce s-a internationalizat, nu particularul, nu nationalul... Noi, românii, suntem de partea comunitatii europene. Conditia pe care eu mi-o puneam mie, în entuziasmul meu, era ca în comunitatea europeana culturile nationale rezista. Si, într-adevar documentele fondatorilor indica faptul ca nu se unifica culturile nationale. Limba ramâne aceeasi, traditiile ramân aceleasi, si chiar cultura europeana e o suma a culturilor nationale. Cultura europeana nu are alt sens. Noi avem valori comune, valorile umanismului european sunt valorile noastre comune”. (Continuare în numarul viitor) GEORGE CUSNARENCU
|
BLITZ 
