|
Referirea la artele plastice si în special la pictura, invoca marile personalitati europene, în jurul carora s-au format scoli remarcabile. Creatorii de frumos valorosi pot fi întâlniti pretutindeni în lume, iar ceea ce merita scos în evidenta este faptul ca zonele geoculturale carora acestia le apartin îsi pun o amprenta inconfundabila asupra operelor lor si puncteaza elemente specifice arealelor respective.
Pânaîn secolul trecut, pictorii nordici au fost plasati pe nedrept,cu unele exceptii, în umbra celor italieni, flamanzi, englezi, francezi. Cu toate acestea, arta boreala, pictura si grafica merita sa fie evidentiate pentru calitatile lor estetice incontestabile. Una dintre primele idei nu putea fi alta decât cea despre clima si modul în care aceasta se poate reflecta în pictura. Pentru nordici, comentatorii evoca în general culorile reci, începând cu albul si griul, asociate temperaturilor scazute. Cu toate acestea, în multe cazuri se regasesc la pictorii scandinavi din Alaska sau Canada si nuantele calde, scoase în evidenta tocmai de contrastul dintre realitatea prezentata si aceste asocieri.Nu vom face o selectie anume, oprindu-ne la un Edvard Munch, care prin tabloul sau intitulat „The Scream” a marcat un moment deosebit în aceasta arta. În schimb, merita mentionat finlandezul Erik Nikolai Järnefelt (1863-1937), cel mai bine cunoscut pentruportretele si peisajele sale din zona Parcului National Koli. A câstigat pentru acestea medalii la Expozitia Universala de la Paris din 1889 si 1900, iar ca profesor a predat arta la Universitatea din Helsinki si a fost presedintele Academiei Finlandeze de Arte Frumoase. Temele abordate cu predilectie sunt cele domestice, cu concentrare pe meserii comune, ale oamenilor simpli (spalatorese, negustori, culegatori de fructe, fermieri), precum si portretele, peisajele din natura, ori, într-o mai mica masura,subiecte biblice. Artista groenlandeza Aka Høegh, ajunsa în prezent la respectabila vârsta de 75 de ani, aduce în prim-plan o lume care, pentru europenii din regiunile mai sudice, surprinde spiritul si mistica vietii din nordul continentului. Între personajele prezente în tablourile sale realizate într-o maniera nu atât realista, cât simbolista, si cadrul natural se creeaza o simbioza evidenta, ce transmite privitorului certitudinea apartenentei acelor oameni de spatiul anume de vietuire ce le-a fost harazit, pe care îl însufletesc într-un mod impresionant. Pictoritanu transmite vreun mesaj ostentativ de adversitate fata de mediul evocat, ci, datorita liniilor curbe, formelor ondulate ale reliefului si vazduhului da senzatia de împrietenire pâna la contopire cu acestea, ca într-o nostalgica întoarcere catre începuturile lumii. O prezenta mai mult decât impresionanta în ceea ce am numit arta plastica boreala este si cea a pictoritei de origine inuita Kenojuak Ashevak, nascuta în 1927 într-un iglu de pe insula canadiana Baffin. Dupa moartea tatalui sau, un renumit saman, s-a mutat în Canada împreuna cu mama si cu restul familiei. A învatat mai multe mestesuguri si, la vârsta de 19 ani, s-a casatorit cu Johnniebo Ashevak, care avea si el talent artistic. Probabil neobisnuita ocupatie a tatalui a îndreptat-o catre universul magic specific poporului inuit, de a carui mitologie a fost foarte atasata. În lucrarile realizate a tradus în limbajul artistic stilizat, cu evidente accente populare, mesajele ancestrale mostenite de poporul sau si perpetuate de-a lungul mileniilor. Kenojuak a folosit diferite tehnici: desene în creion, desene color, dar a realizat si gravuri pe piatra ori gravuri si imprimeuri tiparite. Ea a fost una dintre primele femei din Cape Dorset care s-a ocupat de arta în mod profesional, fondând cooperativa de arta West Baffin Eskimo, pentru artisti din neamul sau. Ashevak este considerata „artistul inuit prin excelenta” si o comoara artistica a Canadei. ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|
TERRA X 
