OZN-uri in Italia

Roberto Pinotti (n. 1944) este jurnalist, cu o diploma in politica si sociologie de la Universitatea din Florenta si principalul expert italian in OZN-uri. El este singurul fondator in viata al Centro Ufologico Nazionale (CUN) din Italia, una dintre cele mai vechi si mai autorizate organizatii private de studiu OZN din lume, infiintata in urma cu 50 de ani, si redactor de atunci incoace al revistei ufologice a CUN, care are peste 250 de numere publicate.

 Prieten al ufologilor romani, el a tinut expuneri in cadrul asociatiei ASFAN si a invitat in Italia ufologi romani. A publicat multe carti, intre care, in 2020 in Anglia, la editura „Flying Disk Press” a lui Philip Mantle, doua volume cu titlul „Contacte OZN in Italia”. Reproduc mai jos fragmente dintr-una dintre istoriile prezentate in ele.

 Roberto Pinotti povesteste ca el si colegul sau Alfredo Lissoni au primit, in mai multe randuri, materiale originale, trimise anonim, cu privire la existenta unor observatii OZN din perioada anilor 1930-1940, constituind asa-numitele „Fisiere OZN fasciste”. Totul a inceput la debutul anului 1996, cand Pinotti a primit prin posta cateva note scrise de mana pe suporturi care purtau antetul „Senatul Regatului”.

 „Fisierele OZN fasciste” includ un text despre cazul Mestre 1936. Intr-o telegrama se cere secret absolut privind aeronavele neidentificate mentionate in raportul confidential. „S-a observat dimineata. Era un disc metalic, cu o lungime de zece sau doisprezece metri, lustruit si reflectand lumina. De la o baza a fortelor aeriene din apropiere, au decolat doua avioane de vanatoare dar nu au reusit sa ajunga la ea desi aveau 130 km/h. Nu a emis niciun sunet, ceea ce ar face sa se ia in considerare un aerostat (balon). Dar nimeni nu stie despre baloane care pot zbura mai repede decat vantul. Stiu sigur ca a fost vazut si de alti piloti.” „Apoi, dupa aproximativ o ora si dupa ce a survolat Mestre, a fost vazut ca un fel de tub metalic, de culoare gri sau ardezie”.

Torpile aeriene

 Un desen al unui informator confidential a fost redesenat de informatorul Andrea, care, in ceea ce priveste cele doua desene „A” si „B”, a explicat ca „«A» a fost descris ca fiind un fel de torpila aeriana, cu ferestre foarte clare si cu lumini albe si rosii alternand. «B» erau doua «palarii», ca cele folosite de preoti. Erau largi, rotunde cu o cupola in centru, metalice si urmau torpila fara a-si schimba pozitiile relative”. Documentul mentioneaza ca „Prefectura a deschis o ancheta, dar va puteti inchipui ca va face mici incursiuni si va avea un rezultat asemanator cu cel din 1931. Raportul a ajuns in mainile lui Ciano (ginerele lui Mussolini si ministrul de externe al Italiei). Iar ducele si-a exprimat ingrijorarile, pentru ca spune ca daca aeronava ar fi fost engleza sau franceza, politica lui externa ar trebui sa o ia de la capat”. Desi raportul lui Andrea este doar unul dintre cele cateva primite de Pinotti si Lissoni, continutul sau este senzational, deoarece descrie o „farfurie zburatoare” clasica in 1936, cu aeronave alertate si cu mai multi martori. De asemenea, dezvaluie ca Mussolini si Ciano, liderii numarul unu si doi ai Italiei la acea vreme, au fost tinuti la curent cu situatia.

 Un alt material se referea la o presupusa farfurie zburatoare care fie s-a prabusit, fie a aterizat langa Magenta in Lombardia, Italia, pe 11 aprilie 1933. Ulterior, OZN-ul prabusit ar fi fost depozitat in hangarele SIAI Marchetti din Vergiate. Mussolini ar fi crezut ca acest „vehicul zburator neconventional” era o arma secreta franceza, britanica sau germana, dar se pare ca Guglielmo Marconi credea ca este de natura extraterestra.

 Ipoteza lui Alfredo Lissoni este ca presupusa farfurie recuperata in 1933 a fost ascunsa intr-unul dintre cele mai apropiate si mai discrete hangare din acea regiune – si anume hangarele unitatilor aeronautice ale SIAI Marchetti la Vergiate sau Sesto Calende din regiunea Varese din Ticino, care, la acea vreme, se aflau sub controlul Regiei Aeronautice (Fortele Aeriene Regale Italiene).

 Acest eveniment ar fi implicat o investigatie ulterioara de catre o unitate de informatii obscura numita „Gabinetto RS/33” (sau RS/33 Cabinet), „RS” este acronimul pentru Ricerche Speciali iar 33 inseamna 1933. Benito Mussolini ar fi autorizat acest grup sa studieze problema. Conform misteriosului expeditor al materialului, el era ruda cu unul dintre membrii Cabinetului RS/33 care a investigat cazul.

 Intr-adevar, in Italia au fost multe aparitii de OZN intre 1933 si 1940, asa ca nu e de mirare ca a fost infiintata o comisie secreta pentru a le studia. Conform „Fisierelor OZN fasciste” primite, a fost fondat de Mussolini impreuna cu ministrii fascisti Italo Balbo si Galeazzo Ciano si a fost condus de Guglielmo Marconi. Primul caz de OZN a fost in 1931 langa Venetia; al doilea este cazul mentionat mai sus cand, la 13 iunie 1933, un OZN aterizat a fost recuperat.

 La inceput, in calitate de destinatar al materialului pentru Centro Ufologico Nazionale, Pinotti a decis sa-l depoziteze pentru moment, pana cand se va putea face o analiza mai profunda sau ar apare noi dovezi care ar putea sa-i stabileasca autenticitatea. A trecut mult timp si cautarea martorilor oculari a fost zadarnica. Documentul indicase trei nume, toate fiind acum imposibil de urmarit.

 Apoi, in sfarsit, membrul CUN dr. Cristina Vannucci a reusit sa obtina marturia unei rude in varsta, Faustino (care din pacate a murit la scurt timp dupa aceea), dar care a confirmat ca a fost prezent si a vazut lucrul incredibil zburand peste Mestre si Venetia.

 Din pacate, un dosar original de treizeci de pagini despre VNC („Velivoli Non Convenzionali” – Vehicule zburatoare neconventionale), cel care fusese trimis la ziarul Il resto del Carlino din Bologna, a fost pierdut, in timp ce primul lot de material fotocopiat trimis la La visita extraterrestre nu a avut rezultatul pe care „Domnul X” si-l dorise. Aceasta revista a incredintat ancheta lor ufologului din Napoli Umberto Telarico, care a fost sceptic in privinta cazului. Materialul a fost publicat, dar l-au considerat un fals.

 Evident, foarte dezamagit si obosit, pe 10 septembrie 1999, „Dl. X” a trimis o scrisoare de protest (desigur tot in mod anonim) repetand ceea ce a spus despre Cabinetul RS/33 si furnizand numele unora dintre membrii sai: – un anume dr. Ruggero Costanti Cavazzani cu umbra, precum si profesorul Severi, profesorul Bottazzi, profesorul Giordano si profesorul Crocco, toti oameni reali.

Tacere absoluta

 Cabinetul RS/33 a avut legaturi cu Politia Secreta Fascista OVRA si cu „Agentia Stefani”, agentia de presa a regimului insarcinata cu diseminarea informatiilor si propagandei fasciste. In ceea ce priveste cazul din 1933, „Fisierele OZN fasciste” includ o telegrama „PRIORITAR| si CEA MAI CONFIDENTIAL|” de la Oficiul Telegrafic din Milano. Expeditorul a fost Agenzia Stefani – Milano, explicand ca: „Din ordinul personal al Ducelui (adica Mussolini), se cere tacere absoluta cu privire la o presupusa aterizare pe pamant national a unei aeronave necunoscute STOP Versiunea lansata expediata astazi de Agentia Stefani confirmata STOP Aceeasi versiune se aplica si personalului si jurnalistilor STOP Pedeapsa maxima anticipata pentru infractori pana la sesizarea Tribunalului pentru Securitatea Statului STOP”.

 In aprilie 1945, americanii au capturat instalatia de aviatie SIAI Marchetti. Pinotti presupune ca OZN-ul din Magenta din 1933 (sau resturile acestuia), care fusesera probabil pastrate aici au fost duse in Statele Unite.

 „Cabinetul RS/33” a continuat sa functioneze pana pe vremea Republicii Sociale Italiene (1943-45), perioada in care o parte din documentatia despre OZN fusese trimisa la Berlin, in mai multe cutii sigilate, in timp ce o parte – „o parte deloc irelevanta” – a ramas in Italia.

 „Fisierele OZN-uri fasciste” sunt autentice? Pinotti crede ca da, pe baza analizei criminalistice efectuata pentru CUN si pentru Alfredo Lissoni (care, in Arhivele Prefecturii din Milano, a gasit si aproximativ 500 de exemplare ale telegramelor Prefectilor Regatului Italiei pentru Guvern, intre 1933 si 1938, dintre care unele au vizat rapoarte definitive despre „Vehicule zburatoare neconventionale” si au aratat atentia autoritatilor italiene indreptate asupra problemei).

 Iar daca „Fisierele OZN-uri fasciste” sunt autentice – scrie Pinotti – aceasta rescrie istoria ufologiei, Italia fiind prima tara care s-a ocupat oficial de problema OZN-urilor.

DAN D. FARCAS