2023, perspective spatiale

Pregãtirile pentru „recucerirea Lunii” sunt in toi, NASA conduce autoritar, din urmã vine Administratia Spatialã Nationalã Chinezã, dar si alte tãri s-au inscris in intrecere. Noul an aduce in prim-plan noi perspective.

Statia spatiala chinezeasca

 Anul trecut, in ultima zi a lunii octombrie, postul de televiziune chinez CCTV anunta ca a fost plasat pe orbita Pamantului ultimul modul, cel de-al treilea, al statiei spatiale chinezesti Tiangong, care ii va permite acesteia „sa devina pe deplin operationala”.

 Modulul lansat, denumit Mengtian („Visul cerurilor”), a fost lansat de o racheta din gama Long March 5B de pe insula tropicala Hainan, situata in sudul Chinei si a avut la bord echipamente stiintifice de ultima generatie. „Modulul experimental Mengtian a intrat cu precizie pe orbita predefinita, aceasta lansare reprezinta un succes total”, a fost anuntul lui Deng Hongqin, unul dintre coordonatorii misiunii.

 „Mengtian” este ultimul segment major al statiei spatiale Tiangong, care are forma literei T si a carei asamblare a avut nevoie de 11 misiuni.

 Statia spatiala chineza Tiangong „va ramane pe o orbita joasa, situata intre 400 si 450 de kilometri deasupra Terrei, pentru cel putin 10 ani, China avand ambitia de a-si mentine o prezenta umana pe termen lung in spatiu”.

 Tiangong („Palatul celest”), care seamana ca dimensiuni cu fosta statie ruso-sovietica Mir, ar trebui sa aiba o durata de functionare de cel putin un deceniu. „Primul ceas atomic rece” a fost trimis in spatiu, a anuntat agentia de presa China Noua, dispozitivul urmand sa permita, pe termen lung, „o masurare mult mai precisa a timpului”.

 La capitolul actualitatii spatiale, sa mai adaugam faptul ca, incepand din iunie 2022, trei astronauti chinezi, inclusiv o femeie, se afla deja la bordul statiei spatiale chineze, pentru o misiune de aproximativ sase luni. China nu prevede deocamdata o cooperare internationala la bordul statiei sale spatiale, „autoritatile de la Beijing au dat asigurari ca vor ramane deschise in fata posibilitatii de a colabora cu agentii spatiale din strainatate”. „Ambitia Chinei de a-si construi o statie spatiala proprie a fost alimentata, partial, de refuzul Statelor Unite de a accepta astronauti chinezi in programul misiunilor desfasurate pe Statia Spatiala Internationala (ISS), un avanpost orbital care reprezinta o colaborare intre Statele Unite, Rusia, Canada, Uniunea Europeana si Japonia”, transmite Agerpres.

 Pentru a recupera decalajul care o separa in acest domeniu de Statele Unite si de Rusia, Republica Populara Chineza a investit in ultimele decenii mai multe miliarde de euro in programul sau spatial, reusind sa trimita primul sau astronaut in spatiu in anul 2003. In afara plasarii robotului sau selenar pe fata ascunsa a Lunii in 2019, o premiera mondiala, China a adus pe Pamant, in 2020, esantioane recoltate de pe Luna si, in acelasi an, a finalizat sistemul sau de navigatie prin satelit, Beidou, rivalul GPS-ului american, iar in 2021 a plasat un robot pe suprafata planetei Marte.

 In ceea ce priveste competitia recuceririi Lunii, Agentia Nationala a Chinei intentioneaza sa trimita oameni pe Luna undeva in jurul anilor 2030.

Baza lunara romaneasca

 Vara trecuta, Agentia Spatiala Romana (prescurtat in limba engleza ROSA), felicita echipa romaneasca Artemis, pentru locul III obtinut in cadrul competitiei Moon Camp Challenge.

 Despre ce era vorba? Dupa cum aflam de pe site-ul ROSA, Moon Camp este „un program international educational desfasurat in colaborare cu ESA si Fundatia Airbus, in parteneriat cu Autodesk, in cadrul caruia elevii folosesc tehnologii de invatare inovatoare pentru a-si proiecta propria baza lunara cu ajutorul unui instrument de modelare 3D”.

 In Moon Camp Pioneers, „misiunea fiecarei echipe este de a proiecta 3D o tabara lunara completa folosind software-ul Fusion 360. De asemenea, ei trebuie sa explice cum vor folosi resursele locale, cum vor proteja astronautii de pericolele spatiului si cum vor descrie facilitatile de locuit si de lucru”. „Bronzul” echipei Artemis a Colegiului National „Mihai Eminescu” din Suceava a fost obtinut pentru proiectul lor denumit Duat.

 In prezentarea ROSA, „Duat este o locuinta care poate gazdui pana la sapte astronauti, cinci dintre ei facand parte din echipaj, in timp ce ceilalti doi sunt stationati temporar, asteptand ca racheta lor sa fie realimentata. Intre timp, acestia vor ajuta echipajul in activitatile zilnice.

 Exista doua facilitati distincte: una dintre ele este Baza Centrala, unde astronautii locuiesc si cerceteaza teritoriul lunar, iar cealalta este o Statie de Combustibil, unde se produce combustibilul din apa inghetata”.

 Echipa a ales sa-si construiasca baza la Polul Sud, in craterul Shackleton, considerand ca este „unul dintre cele mai bune locuri pentru o baza, deoarece pastreaza un volum surprinzator de apa si alte substante volatile”. In viziunea echipei, Duat ar putea functiona ca o poarta de acces pentru viitoarele misiuni catre alte planete indepartate, echipa argumentand ca Luna are mai multe posibilitati de decolare decat Pamantul, realimentand astfel si rachetele care vor veni.

  „Baza lunara este gandita ca fiind construita folosind componente care sunt proiectate si realizate pe Pamant. Fiecare modul va fi trimis pe Luna impreuna cu roboti, care vor asambla baza prin plierea Kirigami. Modulele pot fi asamblate cu usurinta pe suprafata lunara, fiind un sistem de constructie parametric compus din triunghiuri perfecte care formeaza hexagoane”.

 Deoarece mediul de pe Luna este foarte periculos pentru astronauti, baza a fost proiectata cu gandul la radiatii, meteoriti si fluctuatii de temperatura, principala protectie oferita de structura peretelui exterior facilitand siguranta vietii in interiorul bazei.

Ariane 6, gata de drum

 La finele anului trecut, preluand o informatie a Agentiei Spatiale Europene (ESA), presa anunta ca Ariane 6, noul lansator dezvoltat de ESA, va fi lansat in misiunea din ultimul trimestru al acestui an. Dupa cum scrie si site-ul rosa.ro, directorul general al ESA, Josef Aschbacher, a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca „s-au inregistrat suficiente progrese in ultimele luni pentru a anticipa un prim zbor in ultima parte a anului 2023, conditionat de indeplinirea a trei etape cheie inainte de luna aprilie a acestui an”.

 Si totusi, debutul lui Ariane 6 trebuia sa aiba loc in 2022. Insa, dificultatile legate de fabricarea diferitelor componente ale rachetei si consecintele pandemiei de COVID-19 au dus la amanarea primului zbor de mai multe ori. In iunie trecut, reprezentantii Arianespace anuntau ca „lansarea lui Ariane 6 va avea loc la sfarsitul anului 2022”.

 Aschbacher sublinia faptul ca toate „cele trei obiective critice de indeplinit pana in primul trimestru al anului 2023 se refera la treapta superioara, motorul Vulcain 2.1 si analiza calificarii sistemului de lansare”.

 Ariane 6 este lansatorul de noua generatie al Europei, menit sa asigure Europei accesul la spatiul cosmic la un pret convenabil pentru utilizatorii institutionali. Desi nu se spune explicit, Ariane 6 ar putea deveni o racheta purtatoare in cadrul unor misiuni spatiale lunare de viitor.

 E important de mentionat faptul ca Agentia Spatiala Romana a obtinut participarea Romaniei la programul de dezvoltare a celei mai noi rachete europene, Ariane 6, la Consiliul Ministerial ESA din decembrie 2014.

 „Prin prioritizarea participarii Romaniei la acest program, ROSA a oferit industriei spatiale din Romania oportunitatea de a se inscrie in cursa contractelor de dezvoltare a componentelor lansatorilor europeni”.

 Celelalte state participante sunt Austria, Belgia, Republica Ceha, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia si Elvetia.

GEORGE CUSNARENCU