|
Aflata in judetul Vâlcea, comuna Mihaesti, Manastirea Govora este in satul al carui nume il poarta. Are obste de maici si hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Este considerata una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Româneasca si un monument arhitectonic medieval de o rara frumusete. Numele asezamântului vine din slavul „gavariti” insemnând „a spune”, „a zice” sau „murmur de izvor”.
A fost distrusa in jurul anului 1440 de boierul Albu cel Mare dar, in 1492 si 1496 este refacuta de Vlad Calugarul si fiul acestuia Radu cel Mare (1490-1508). In timpul lui manastirea ajunge la un deosebit grad de inflorire, fiind populata cu calugari carturari. Intre 1640-1655 intregul ansamblu este reparat de Matei Basarab care face o restaurare totala si instaleaza aici o tiparnita primita de la Mitropolitul Petru Movila de la Kiev. Aici s-au tiparit „Psaltirea” in 1637, „Pravila mica” in 1640 si prima carte de lege in limba româna: „Pravila de la Govora”, tradusa din slavona de calugarul Moxa. Mester tipograf era cuviosul Ieromonah Melentie Machedoneanu, venit de la Kiev. O alta renovare este facuta in timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, când manastirea este extinsa. Se adauga o trapeza in 1775. Clopotnita si o parte din clariri sunt ridicate la inceputul secolului al XVIII-lea. Intregul ansamblu este restaurat intre anii 1957 si 1969, ultimele reparatii facându-se intre 1986-1988, incercând sa se inlature stricaciunile pricinuite de cutremurele din 1940, 1977 si 1986. Biserica, pastrându-si aspectul aceleia din timpul lui Constantin Brâncoveanu este amplasata in mijlocul incintei. Este construita in plan treflat, cu absidele poligonale. Naosul este despartit de pronaos printr-un zid gros cu o deschizatura la mijloc. Pridvorul deschis este sustinut de opt coloane din piatra sculptata. O valoare deosebita o prezinta tâmpla sculptata a bisericii executata in lemn cu elemente florale semireliefate. Biserica are o singura turla deasupra naosului iar acoperisul este din tabla. Exteriorul este simplu, zugravit in alb, decorat cu un brâu median. Un plus de frumusete ii dau ancadramentele de piatra ale ferestrelor. Intrarea in incinta se face pe sub clopotnita legata de cladirile chiliilor care tin loc de zid. In sud, zidul din caramida atinge inaltimea de 5 metri. Pictura in fresca, deosebit de valoroasa a fost executata intre 1711-1712 de mesteri apartinând Scolii de la Hurezi. In cladirea din stânga clopotului se pastreaza incaperile in care a functionat vechea tipografie. Manastirea a functionat ca asezamânt pentru calugari pâna in 1959, când a fost transformata ca manastire de maici. IRINA STOICA
|
TERRA X 
