Vom coloniza vreodata Antarctica?

Daca am colonizat America, de ce n-am putea coloniza si Antarctica dupa modelul patentat, se intreaba cercetatorii. Ideea colonizarii e visul de aur al omenirii, Ne asteapta Marte si apoi Galaxiile. si totusi...

 De ce ar coloniza oamenii Antarctica, continentul cel mai inghetat si mai inospitalier? Ca si in cazul Americilor, pentru ai smulge bogatiile din subsol, cele acoperite de invelisul inghetat. Dar ar putea fi vreodata Antarctica locuibila?

 Oamenii de stiinta sunt convinsi ca pe masura ce temperaturile globale cresc, ecologia Antarcticii se schimba deja, dar clima Pamântului ar trebui sa se modifice drastic inainte ca acest continent sa poata deveni prielnic pentru agricultura si colonisti permanenti.

 Antarctica este un loc inghetat, inospitalier, cu temperaturi medii de iarna care scad pâna la minus 49 grade Celsius, furtuni care ating 321 km/h si doar 166 milimetri de precipitatii anuale. Nu este nicio surpriza, asadar, ca cel mai sudic continent al Pamântului este si cel mai putin populat, cu doar o mâna de oameni de stiinta care fac cercetari acolo si fara rezidenti perma-nenti. Dar s-ar putea modifica vreodata situatia, având in vedere progresele tehnologice rapide si schimbarea climatului?

 E putin probabil, deoarece clima si terenul actual nu sustin o biodiversitate pentru existenta unor culturi de cereale sau a unor animale pentru hrana. Un alt obstacol este locatia indepartata a Antarcticii.

 Desi mediul este departe de a fi confortabil, oamenii de stiinta sunt optimisti, deoarece conditiile din Antarctica nu sunt prea diferite de unele locuri din Arctica, cum ar fi Groenlanda, Islanda si zonele de la latitudini mai mari din Norvegia, Rusia, Canada sau Alaska, unde traiesc rezidenti permanenti. „Daca singura problema ar fi vremea, oamenii ar putea avea o sansa pe termen lung in Antartica” declara recent pentru Live Science Steven Chown, profesor de stiinte biologice de la Universitatea Monash din Australia.

 Unele statii de cercetare existente in Antarctica, dar nu toate, isi procura in prezent energie regenerabila de la turbine eoliene si panouri solare. Realizarea unei retele electrice pe tot continentul ar insemna construirea peste o calota de gheata a unor structuri, care ar fi in permanent pericol de avarie datorita schimbarilor survenite din pricina efectelor incalzirii globale. „O retea electrica nu ar fi neaparat necesara daca toate statiile de acolo ar folosi in principal energia solara si eoliana, in timp ce folosirea bateriilor de generatie noua ar asigura energia necesara in lunile intunecate de iarna”, sustinea pentru Live Science Julie Brigham-Grette, profesor de cuaternar/glaciar, geologie si paleomedii arctice de la Universitatea din Massachusetts.

Trecutul indepartat si viitorul apropiat

 Totusi, continentul inghetat pare sa nu fie pregatit pentru ai primi pe rezidentii permanenti, cel putin nu in acest moment.

 Dar a fost vreodata clima Antarcticii ospitaliera si ar putea fi in viitor?

 „Pe baza analizelor fosilelor descoperite, Antarctica avea o clima care era perfect potrivita pentru paduri si dinozauri, este de parere Chown. Cu aproximativ 100 de milioane de ani in urma, in Antarctica existau o vegetatie bine dezvoltata, paduri substantiale si o serie de organisme, cum ar fi conifere, ferigi si plante cu flori cunoscute sub numele de angiosperme.”

 In 2021, au fost descoperite urme de lemn carbonizat pe insula James Ross, o parte a Peninsulei Antarctice aflate la sud de America de Sud, ceea ce a condus la ideea ca acolo incendiile au pârjolit padurile in perioada Cretacicului târziu, in urma cu 100-66 milioane de ani. „Clima Pamântului se schimba pe parcursul a sute de milioane de ani, pendulând intre perioade glaciare mai reci si perioade interglaciare mai calde”, afirma Chown. Pentru a intelege cum ar putea arata clima Antarcticii in viitor, paleoclimatologii se uita in trecutul continentului. Studiind straturile de sedimente din calota de gheata Ross, o echipa de cercetatori, printre care si Brigham-Grette, a descoperit ca aceasta s-a topit, si s-a refacut de mai multe ori. „Aceste fluctuatii climatice merg mâna in mâna cu schimbarile petrecute in atmosfera Pamântului, inclusiv cresterea si scaderea nivelurilor de bioxid de carbon”.

 „Daca nu ajungem la zero emisii CO2 pâna in 2040, schimbarile climatice „vor deveni cel mai mare factor de schimbare in Antarctica”, sublinia si Chown. Pentru a-si imagina tipul de mediu care ar putea aparea pe masura ce temperaturile continua sa creasca, Chown recomanda observarea insulelor subantarctice si ecologia celor mai sudice parti ale Americii de Sud.

 In Peninsula Antarctica supravietuiesc in prezent ierburi native, unele insecte, pasari migratoare si mamifere marine. „Cu un climat care se incalzeste, este probabil sa vedem o varietate mai mare de ierburi si flori”, apreciaza Chown. „iar daca aceasta tendinta continua, in viitorul apropiat, temperaturile mai ridicate si precipitatiile crescute vor stimula cresterea plantelor”.

 Alaturi de speciile invazive aduse accidental de oameni, o diversitate de plante poate aparea, desi temperaturile scazute vor face putin probabila aparitia unor paduri intinse acolo prea curând.  Chown si Brigham-Grette au fost de acord ca este putin probabil ca in Antarctica sa apara culturi sau animale in urmatorul secol. „Una peste alta, este putin probabil sa reusim sa cream acolo asezari umane permanente, sustinute de agricultura sau de cresterea animalelor”.

 Clima antarctica se schimba deja. Chown mentiona ca permanenta crestere a temperaturii medii globale altereaza ecologia continentului. Poa annua, o specie de iarba albastra gasita in orase temperate precum Cape Town, in Africa de Sud si Melbourne, Australia, a fost descoperita si in Antarctica, a subliniat cercetatorul. Chiar si o colonie de pinguini gentoo observata in Antarctica la inceputul anului 2022 este un motiv de ingrijorare, deoarece aceste pasari carora nu le place gheata traiesc de obicei in insulele subantarctice si probabil ca se aventureaza spre sud doar pentru ca schimbarile climatice incalzesc cel mai sudic continent.

Topirea calotelor de gheata

 In afara de Peninsula, cea mai mare parte a continentului antarctic este o calota de gheata, cu o grosime de câtiva kilometri in unele locuri. Modelarea climatica prevede o crestere mare in zona fara gheata. Dar, potrivit lui Chown, „in cele mai inalte zone unde doar vârfurile muntilor se ridica... este putin probabil sa vedem ceva care se schimba, de exemplu, pâna in anul 2100”.

 Privind dincolo de 2100, este posibil ca marirea temperaturilor si topirea calotei glaciare sa accelereze cresterea nivelului marii si a migratiei „refugiatilor climatici”. Oamenii ar putea incerca sa colonizeze Antarctica daca clima sa mai rece ramâne mai ospitaliera decât zonele mai calde ale lumii.

 Dar, in ciuda incercarilor de a explora si studia cel mai dur si mai neospitalier continent al Pamântului, este putin probabil sa avem Antarcticani prea curând.

GEORGE CUSNARENCU