|
Caile rutiere, parte a infrastructurii vitale pentru existenta oricarui tip de civilizatie, parcurg cele mai dificile zone de relief si leaga – prin poduri, viaducte, tunele – teritorii despartite de obstacole naturale.
O astfel de facilitate, greu de imaginat acum mai multe decenii, este astazi numita Atlanterhavsvegen (in norvegiana, „Drumul Atlanticului”), o sosea ce serpuieste deasupra oceanului, intre mai multe insule. In lupta cu uraganele Nu intamplator, Atlanterhavsvegen este mentionat ca fiind cea mai fascinanta calatorie rutiera din lume, desi initial traseul a fost conceput pentru a fi cale ferata. Cu cele opt poduri ale sale, panglica rutiera se incolaceste ca un sarpe de mare, pornind din dreptul micului sat Kårvåg, de pe insula Averøya, pana la un alt satuc, Vevang, situat pe continent, care are altitudinea maxima de numai 6 metri. Cei care au avut privilegiul (si curajul!) sa parcurga calea rutiera „transatlantica” afirma ca putine locuri te apropie la fel de mult de abisul marii, ca „Drumul Atlanticului”. O calatorie de-a lungul acestui drum turistic constituie o experienta vizuala si emotionala grozava, unde natura, arhitectura si ingineria moderna se intalnesc pentru a da nastere unei experiente cu totul speciale. Podul Storseisundet, cel mai inalt dintre cele existente pe traseu, are curbe dramatice si anumite unghiuri care iti lasa impresia ca vei pica direct in mare. Numit si „Podul beat” din cauza rasucirilor, arcadelor si a coborarilor abrupte, iti da posibilitatea sa te bucuri de o priveliste magnifica. Intreaga cale se deruleaza pe distanta de 8.274 metri. Inceputa in anul 1983, ea a fost deschisa circulatiei in 1989, constructia sa constituind o provocare majora, inainte de cea tehnica din partea stihiilor naturii, fenomene de altfel destul de obisnuite in acest colt al Nordului rece. Constructorii rutieri au suferit nu mai putin de 12 uragane in timpul lucrarilor. Imbratisarea dragonului arctic In 2005, soseaua a fost declarata constructia secolului al XX-lea in Norvegia si a primit statutul de traseu turistic national datorita arhitecturii podurilor si a frumusetii tinuturilor pe care le strabate. „Atlanterhavsvegen svesti” si centrul de servicii sunt doua atractii interesante, situate pe insula Eldhusøya – cea mai mare zona de odihna de pe traseu, asezata aici pentru a fi leganata de bratele marii. Merita din plin o oprire aici. Cladirea de servicii are o arhitectura moderna, ingenioasa si gazduieste o cafenea, birou de informatii turistice, un parking generos si toalete. In jurul insulei serpuieste o poteca ce curge partial deasupra edificiului, de unde vizitatorii se bucura de o priveliste impresionanta asupra oceanului si peticelor de uscat, ce par niste faramituri de pamant risipite din inalturi peste obrazul lucios si vesnic zbuciumat al oceanului. Intr-o armonie deplina si extrem de spectaculoasa cu „Atlanterhavsvegen”, Tunelul Atlantic ofera o magistrala demonstratie de modernitate si totodata de pragmatism, prin legaturile foarte importante pe care le faciliteaza intre micile insule si, respectiv, intre localitatile din zona. Pe langa faptul ca este o artera de comunicare importanta si ideala pentru turisti, Drumul Atlantic este foarte potrivit pentru cei carora le place mersul pe jos, dar si cel cu bicicleta. Cei care doresc sa se apropie de natura salbatica a coastei pot explora spatii invecinate, unde vor intalni pasari de mare si foci, iar pasionatii de pescuit vor gasi o serie de locuri optime pentru pescuitul la undita. De asemenea, sportivii cei mai temerari intampina provocari irezistibile in surfingul cu vant si valuri repezi. Si pentru scafandri, exista oportunitati de scufundare, in zona „cimitirului navelor” din Hustadvika si in alte locuri interesante. Aceasta este zona pentru experiente pe toate tipurile de vreme si pentru toate gusturile, iar un contact strans cu Oceanul Atlantic, care se afla la capatul digului, deschide propria experienta personala cu o vedere panoramica asupra marii si a arhipelagului. ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|
MINUNI ALE LUMII 
