|
Astazi, 25 mai, Biserica Ortodoxa si cea Greco-Catolica sarbatoresc Inaltarea Domnului Hristos la Cer. Dupa cum se stie Mantuitorul s-a aratat de mai multe ori de la Invierea Sa si in a 40-a zi a mers impreuna cu apostolii si ceilalti ucenici la Muntele Maslinilor. Aici a poruncit apostolilor sa ramana in Ierusalim pana cand va pogori peste ei Duhul Sfant care ii va imbraca pe toti cu o putere de sus. Apoi un nor i-a acoperit fata si Mantuitorul s-a ridicat la cer in slava ingerilor. Apostolii au ramas incremeniti privind spre cer dar doi ingeri i-au indemnat sa nu planga pentru ca Iisus va veni iarasi tot asa cum a suit spre cer. Ei s-au intors bucurosi in Ierusalim aducand laude lui Dumnezeu.
In ziua Inaltarii Domnului poporul nostru praznuieste si Ziua Eroilor evocandu-i pe cei morti pentru patrie. Va prezentam o manastire cu hramul „Inaltarea Domnului” orpindu-ne asupra Manastirii Galata din Iasi. Aceasta a fost ctitorita de Petru Schiopul intre 1582 si 1584, in 1584 fiind sfintita. Numele ei vine de la cartierul Galata din Constantinopol si inseamna „poarta”. In 1618 a fost inchinata Patriarhiei din Ierusalim. In 1577, Petru Schiopul construise o alta biserica: „Galata din Vale” care se surpase din cauza terenului. Noua manastire „Galata din Deal” avea aspect de fortareata fiind inconjurata de un zid puternic si avand un impunator turn-clopotnita. Este situata in sud-vestul orasului la altitudinea de 100 de metri, pe dealul cu acelasi nume, manastirea, astazi cu obste de maici a suferit un incendiu in 1762 si altul in 1814. In 1821 Alexandru Ipsilanti a avut o vreme aici cartierul general. Pana in 1923 a fost folosita ca inchisoare si apoi ca biserica de mir. A suferit daunele cutremurelor si ale celor doua razboaie mondiale si viata monahala a fost reluata in 1990 cand s-au realizat si importante reparatii si restaurari. Manastirea este o constructie de piatra si caramida asezata alternativ pe un soclu inalt, mai ales in zona Altarului si a naosului. Este construita dupa un plan trilobat fiind impartita in: Altar, naos, pronaos, gropnita si pridvor. Intrarea in pridvor se face prin sud si nord prin usi cu chenare semisferice, fiind functionala numai cea din sud. Din pronaos se trece in gropnita printr-o usa mica. Gropnita este despartita de naos prin trei arcade puternice sustinute de coloane. In zidul nordic al gropnitei se afla o usa prin care se intra la o scara ducand spre o incapere secreta. Naosul prezinta abside largi, luminate de cate trei ferestre. Deasupra pronaosului si naosului se afla cate o turla octogonala asezata pe o baza patrata si doua stelate. Pictura originala a fost distrusa intr-un incendiu si a fost refacuta in secolul al XIX-lea. Biserica a fost folosita ca necropola domneasca si de-a lungul vremii a fost dotata cu odoare de mare pret. IRINA STOICA
|
TERRA X 
