Prima pagina arrow BLITZ arrow Sarbatoare a batrānului continent
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 31 vizitatori online

Sarbatoare a batrānului continent

Imprimare E-mail
miercuri, 12 iunie 2002

          Cannes editia 55
          
          Roman Polanski - īntoarcerea fiului risipitor, rasplatit cu "Palme d'Or"
          
          Roman Polanski este marele cāstigator al celei de-a 55-a editii a Festivalului. Filmul sau, "Le Pianiste" s-a numarat de la bun īnceput printre favoritii din acest an, fara sa fie īnsa cel mai rasfatat.
          Cannes editia 55
          
          Roman Polanski - īntoarcerea fiului risipitor, rasplatit cu "Palme d'Or"
          
          Roman Polanski este marele cāstigator al celei de-a 55-a editii a Festivalului. Filmul sau, "Le Pianiste" s-a numarat de la bun īnceput printre favoritii din acest an, fara sa fie īnsa cel mai rasfatat. Dar īn cele din urma sinceritatea, emotia, umanismul si nu īn ultimul rānd ecourile autobiografice ale filmului lui Polanski au avut efect maxim asupra celor noua membri ai juriu-lui, care l-au īncununat cu trofeul cel mare.
          Coproductie franco-poloneza, filmul se inspira din povestea adevarata a unui stralucit pianist evreu polonez, Wladislaw Szpilman (Adrian Brody) care scapa de cosmarul deportarii si se refugiaza īntr-un ghetou din Varsovia, unde īmpartaseste īnsa un alt fel de suferinta, cea a oamenilor care supravietuiesc aici. Umilinte, lupta, disperare. Reuseste sa se rupa si de acest "lagar" si sa se refugieze printre ruinele capitalei. Din nou foamete, executii, cadavre... Paradoxal, acolo, un ofiter german, capitanul Wilm Hosenfeld (Thomas Kretschmann) īl ajuta sa supravietuiasca. Mai are de partea sa muzica, aceasta īi alina sufletul, facāndu-l sa mai uite de suferinte si sa scape de fiecare data din ghearele mortii, spre deosebire de toti ceilalti membri ai familiei sale, pe care īi pierde pe rānd. Pentru a realiza acest film de factura clasica, dupa unii critici chiar academica, Polanski a reconstituit ghetoul, precum si un cartier sarac din Varsovia, īn studiourile germane din Babelsberg.
          Interesant este ca, īn urma cu cātiva ani, Steven Spielberg īi propusese lui Polanski sa turneze īmpreuna "Lista lui Schindler", filmul multioscarizat. Dar realizatorul de origine poloneza care traieste cānd īn Franta, cānd īn Germania sau Polonia sau Belgia..., l-a refuzat pe Spielberg sub pretextul ca actiunea filmului care urma sa fie facut trebuia sa se desfasoare la Cracovia, pe locurile īn care chiar el, copil fiind, cunoscuse atrocitatile razboiului. La vremea respectiva, aceasta rememorare a trecutului i s-a parut insuportabila: nascut din parinti polonezi, traise īn ghetoul din Cracovia, asistase la deportarea tatalui sau si īsi pierduse mama īn holocaust. Dar iata ca acum Roman Polanski a realizat "Pianistul", gasind forta interioara de a-i īmprumuta personajului sau multe din detaliile propriei biografii. Persoana reala, Szpilman, a carui viata a stat la baza filmului, a decedat la vārsta de 88 de ani, īn iulie 2000. Potrivit marturisirilor sale, Polanski a ales sa adapteze cinematografic povestea lui Szpilman tocmai datorita fortei de supravietuire a acestui om, care i-a permis abordarea unei viziuni optimiste asupra destinului.
          Cineastul īncununat anul acesta cu "Palme d'Or" a revenit la Cannes dupa 16 ani de absenta. Ultimul film cu care se prezentase la acest festival fusese "Piratii". Pāna acum, mai participase la sase editii ale Festivalului de la Cannes, de trei ori īn calitate de regizor ("MacBeth" - 1972, "Locatarul" - 1976 si "Piratii" - 1986), dar nu fusese niciodata recompensat cu un "Palme d'Or".
          
          Iubit de francezi, dar mai putin de american
          
          iSarbatoarea de la Cannes s-a īncheiat si, īn ciuda succesului repurtat, Roman Polanski are de trecut, īn viitorul apropiat, un hop important, hotarāt fiind sa-si rezolve īn sfārsit o problema mai veche din existenta sa, adica sa se duca īn Statele Unite pentru a fi... judecat. Pentru ce? De peste 25 de ani, justitia americana are pe rol un proces al carui... protagonist este cineastul Roman Polanski, acuzat ca a īntretinut relatii sexuale cu o adolescenta īn vārsta de 13 ani. Era īn 1977, cānd a fost arestat la domiciliul prietenului sau, Jack Nicholson, īmpotriva sa invocāndu-se sase capete de acuzare, printre care si violul. Polanski a recunoscut atunci ca a īntretinut relatii sexuale cu o minora si, profitānd de repunerea īn libertate pe perioada procesului, a fugit īn Franta, īnainte de pronuntarea sentintei. De atunci s-a temut īntodeauna sa mai calce pe tarām american.
          Īn lumea filmului, īnainte de a fi considerat un cineast, Polanski a fost privit ca "un caz". Cu destul cinism, s-a spus adesea despre el ca are complexul evreului care īsi exhiba suferintele, tupeul emigrantului care se simte bine peste tot si nicaieri, viciile tipice barbatului mic de statura care vrea sa subjuge femei īnalte si frumoase, lipsa de pudoare a voyer-ului. Toate aceste trasaturi se propaga, indiferent de alchimia creatiei, īn filmele sale. Ce-i drept, anti-conformismul, placerea de a rasturna valorile unanim recunoscute, pentru a soca, au stat la baza unei opere īn care momentele de genialitate au alternat cu banalitatea, profunzimea cu superficialitatea, normalitatea cu paranoia, fantezia cu platitudinea. Personalitatea lui complicata a stārnit īn general sentimente contradictorii: antipatie si compatimire, admiratie si reprobare... Dar, indiferent de parerile unora sau altora, Polanski ramāne autorul unor filme celebre cum ar fi: "Cutitul īn apa" (1962), "Fundatura" (1966 - premiat la Berlin cu Ursul de aur), "Chinatown" (1974), "Tess" (1979 - Premiul Cesar) la care acum se adauga, la loc de cinste, "Pianistul".
          
          Pierce Brosnan, un James Bond ultra-rasfatat,
          
          Pierce Brosnan a fost unul dintre eroii principali ai festivalului: francezii i-au acordat onoarea de a prezida prima mare sarbatoare din suita organizata īn cadrul editiei din acest an: aniversarea a 40 de ani de aventuri ale lui James Bond, pusa la cale de MTV. Ceremonia a avut loc la extravagantul "Palais-bulles", resedinta creatorului de moda Pierre Cardin. Situata la Theoule-sur-Mer, o mica localitate īn apropiere de Cannes, aceasta este o constructie fascinanta, cu care nu numai proprietarul, ci si francezii se māndresc īn general, pentru ca este unica īn lume, compusa fiind dintr-o juxtapunere de spatii de locuit īn forma de bule, imaginata de arhitectul Antti Lovag si materializata pe parcursul a sapte ani, īntre 1986 si 1993. Celebra gazda s-a transformat īn ghid pentru cei peste 1500 de invitati "pe sprānceana", carora le-a oferit prilejul sa admire si "piesa de rezistenta" a resedintei, o īncapere cu un design de exceptie, construita dupa planul realizat chiar de Pierre Cardin. Iluminata cu raze-laser si un paienjenis de proiectoare, imaginea ansamblului ineditei locuinte a avut un efect coplesitor asupra lui... James Bond care a declarat extaziat ca i-ar placea sa traiasca īntr-o asemenea casa.
          Magulit, Pierre Cardin a spus: "Aceasta casa pare īntr-adevar a fi conceputa pentru Agentul 007. I se potriveste foarte mult. James Bond este un personaj plin de senzualitate, de eleganta si nebunie. Īn ce ma priveste, nu pierd nici una dintre aventurile lui cinematografice."
          Pe parcusul īntregii "nopti James Bond", pe unele dintre hublourile cladirii cu bule, au fost proiectate pricipalele filme dedicate Agentului 007, retrospectiva īncepānd cu pelicula din 1962.
          
          Omagiu lui Jaques Tati
          
          Cea de-a 55-a editie a Festivalului de la Cannes s-a desfasurat sub semnul omagial Jaques Tati, regizor si actor francez a carui creatie a intrat īn istoria cinematografiei la capitolul "unicate", personalitatea cineastului fiind considerata singulara īn familia marilor comici ai ecranului. Tati (1909-1982) este cel care a demonstrat īntr-un mod stralucit ca umorul poate fi folosit cu discretie si rafinament si ca exagerarea agresiva, generatoare de hohote viscerale de rās, nu este singura modalitate de a face comedie. Gagurile sale sunt extrase din realitatea cotidiana si au efemeritatea clipei, riscānd sa treaca uneori neobservate de spectatorul mai putin avizat. Tema principala a operei sale este poezia vietii, amenintata de constrāngeri, rutina, ordine, mecanizare. Īn acest univers, domnul Hulot (personaj interpretat de īnsusi Tati) are aerul ultimului om de pe Pāmānt.
          Cu prilejul festivalului, universitarul englez David Bellos a lansat o biografie a cineastului, iar Marc Dondey, īn colaborare cu fiica lui Tati - Sophie Tatischeff, decedata īn 2001 -, a oferit participantilor un album de fotografii ale fostului regizor. Īn plus, la initiativa societatii "Les Films de Mon Oncle" (nume ce evoca filmul lui Tati din 1958 "Mon Oncle", premiat cu un Oscar la categoria filmelor straine si cu Premiul special al juriului la Cannes), o noua versiune, restaurata, a lung-metrajului din 1967, "Playtime", a fost proiectata initial īn sala "Grand auditorium Lumiére", apoi, ca spectacol gratuit, īn aer liber, pe plaja, pentru marele public.
          
          Premii acordate cu o intārziere de 63 de ani
          
          Organizatorii galei din acest an au avut ideea de a readuce īn memoria participantilor si īn atentia unui juriu special sapte dintre filmele selectionate pentru prima editie a Festivalului de la Cannes, prevazuta sa aiba loc īn 1939, anulata insa din cauza razboiului. Īntorcāndu-se īn timp, juriul, prezidat de academicianul Jean d'Ormesson si compus din directori de festivaluri si istorici, a dat verdictul atribuind primul premiu... fictiv "Palme d'Or" westernului "Pacific Express", realizat de marele cineast Cecil B. DeMille. A acordat totodata o mentiune pentru "doua sperante feminine" carora le-a prezis un viitor stralucit; e vorba de Judy Garland īn "Vrajitorul din Oz" si Michele Morgan īn "Legea Nordului".
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Cand studile sunt eronate
» Tancuri sovietice la Praga
» O organizatie pentru studiul OZN
» Supa-crema de gulii
» Alura tinereasca
» Jurnalism inainte de Hristos
» Jurnalism inainte de Hristos
» Tarragona ā€“ oras roman
» Triumful unui romantic
» Arta plastica preistorica
» Ce-i mult, nu-i bun!
» A vedea dincolo de chipuri
» Cand dragostea ā€žca-n filmeā€ devine realitate
» Horoscopul saptamanii: 10-16 decembrie 2018
» 6 decembrie 1421- S-a nascut Henric al VI-lea al Angliei
» Tema: ā€žURIASIIā€
» Inselatorii cu studii stiintifice
» Puterea unei Ć®mparatese
» Incidentul ā€žTornadoā€
» Friptura Ć®nnabusita
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9