|
Arta sau artele, adica la plural, daca ne gandim numai la faptul ca, pe langa cele sapte astfel de domenii distincte identificate la un moment dat, au aparut si altele, cu statut de arta. Important este ca, din perspectiva abordata de noi, toate au si o componenta terapeutica, in primul rand asupra celor care le practica. Intr-o posibila definitie, artterapia ar fi utilizarea expresiei artistice in sprijinul persoanelor cu tulburari psihice (dezechilibru emotional, stres, lipsa increderii in sine s.a.) sau cu dificultati de invatare.
De asemenea, ea reprezinta o sustinere terapeutica pentru persoanele confruntate cu probleme emotionale. Principiul de baza este de a-i incuraja pe pacienti sa-si exprime sentimentele si emotiile sub forma vizuala sau plastica (prin pictura, sculptura, desen etc.). In timpul practicarii terapiei prin arta, cel mai important e sa fie depasita teama de a se exprima, de a scoate la suprafata emotiile si sentimentele refulate in subconstient si sa se caute originile acestora.
Un alt aspect pozitiv: opera de arta poate contine simboluri pe care terapeutul le analizeaza intr-un mod similar cu interpretarea viselor de catre psihanalist. Dar, spre deosebire de psihanaliza, aici pacientul este cel ce face interpretarea simbolurilor artistice create de el. Asadar, artterapia este o metoda ideala pentru relaxare, pentru rezolvarea naturala a problemelor. Nu au nici o importanta talentul sau indemanarea pacientului, cel mai important e sa-si asculte vocea interioara si sa se exprime prin creatia sa artistica.
Cateva sfaturi pentru cei care vor sa apeleze la terapia prin arta:
– pentru a incepe un asemenea tratament, trebuie consultat un practician; in general, este vorba despre un psihoterapeut;
– in timpul unei sedinte, terapeutul indruma pacientul, pentru a-l stimula in interpretarea operei sale (nu in realizarea ei!);
– inceputul trebuie sa fie reprezentat de prima imagine care-i vine pacientului in minte;
– trebuie lasate sa vorbeasca intuitia si spontaneitatea;
– va fi ignorata sau anulata vocea critica si inhibanta care de multa vreme se face auzita in mintea pacientului;
– lucrul trebuie facut fara vreo preocupare legata de rezultat;
– daca pacientul nu simte atractie catre pictura, e bine sa incerce modelajul in argila, decupajul si colajul sau oricare alta forma de expresie artistica;
– odata terminata lucrarea, pacientul o va examina cu grija, punandu-si intrebarea daca formele, culorile, simbolurile reprezentate au o semnificatie pentru el si ce sentimente anume trezesc acestea in el;
– pacientul va scrie apoi cateva cuvinte despre semnificatia acestor culori, forme si simboluri;
– pacientul trebuie sa stie ca descoperirea semnificatiei operei sale nu ii rezolva problemele psihologice, ci ii permite sa le inteleaga mai bine, sa le accepte si in cele din urma sa le depaseasca.Meloterapia – o alta forma de artterapie
Utilizarea productiei muzicale sau a auditiei muzicale pentru a-i induce o stare de relaxare pacientului si pentru a favoriza exprimarea emotiilor in maniera non-verbala reprezinta de asemenea o forma de terapie prin arta. Dar si cantatul, dupa cum reiese si din articolul alaturat.
Muzica stimuleaza memoria si poate avea un efect impotriva durerilor la bolnavii in faza terminala. Ritmul muzicii accelereaza eliberarea endorfinelor, analgezicele naturale ale corpului uman. Actualmente, se desfasoara cercetari pentru a se observa daca muzica are sau nu efect asupra sistemului imunitar.
Principala valoare terapeutica a meloterapiei rezida in influenta sa asupra diverselor emotii. Intr-adevar, actionand pe aceasta directie, muzica are capacitatea de a stimula sau de a reprima anumite functii ale organismului (metabolismul, tensiunea arteriala si pulsul, contractia musculara, ritmul respirator, secretiile de hormoni). Meloterapia poate fi utilizata pentru ameliorarea concentrarii si stimularea memoriei, a atentiei, a facultatilor de asociere, a imaginatiei si a increderii in sine. Ea constituie un limbaj aparte, care se interpreteaza prin intermediul energiei si al vibratiei undelor sonore. Daca nu suntem constienti de aceasta, corpul si spiritul nostru se resimt. Astfel, o lucrare muzicala permite corpului si spiritului sa se afle in armonie.
Muzica este deci utilizata ca forma de terapie in anumite proceduri de psihoterapie moderna. Cele patru tratamente de acest tip folosite cel mai frecvent sunt:
- Auditia pasiva: ascultarea anumitor melodii, ca terapie.
- Auditia activa: ascultarea muzicii, apoi analizarea sentimentelor pe care aceasta i le provoaca pacientului.
- Interpretarea: pacientul interpreteaza anumite melodii, cu scopul de a ameliora problemele de care sufera. Aceasta presupune totusi sa aiba unele cunostinte muzicale elementare.
- Lucrul creativ: pacientul compune el insusi bucati muzicale, fapt ce constituie un instrument terapeutic important.
Autor: ADRIAN-NICOLAE POPESCU
|
TERAPII COMPLEMENTARE 
