Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Atelier de dezlegat enigme
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 9 vizitatori online

Atelier de dezlegat enigme

Imprimare E-mail
miercuri, 11 februarie 2004
     Cum au sprijinit eschimosii descoperirea Americii?
          Contactul dintre civilizatia popoarelor Arcticii - eschimosii - si cea a navigatorilor normanzi (vikingi) a grabit descoperirea "tārzie" a Americii de catre Columb
     Normanzii nu cunosteau mestesugul alcatuirii hartilor, pe care l-ar fi īnvatat de la eschimosi
     Hartile coastelor de est ale Canadei au fost ulterior schitate de normanzi, iar cópii ale acestora au intrat si īn posesia marelui descoperitor genovez
     
     Un Homer al Nordului dezvaluie secretul
          Asa cum marele poet-mitograf al grecilor n-a fost crezut pāna la descoperirea ruinelor Troiei, nici scrierile islandezului Snorri Sturlesson (1178-1241), preot, poet si istoric, n-au fost luate īn serios pāna cānd legendarul tarām din apusul Atlanticului numit de normanzi Vinland ("tara vitei-de vie" sau "a vinului") nu a fost identificat cu Insula Terra Nova din estul Canadei de azi. Saga (povestea) lui Snorri despre calatoria lui Leif Ericson (fiul lui Eric cel Rosu) īn jurul anului 1000 promoveaza ideea ca descoperirea Vinland-ului "de peste mare"a fost un act deliberat si nu o īntāmplare provocata de curenti marini si furtuni.      Cum au sprijinit eschimosii descoperirea Americii?
          Contactul dintre civilizatia popoarelor Arcticii - eschimosii - si cea a navigatorilor normanzi (vikingi) a grabit descoperirea "tārzie" a Americii de catre Columb
     Normanzii nu cunosteau mestesugul alcatuirii hartilor, pe care l-ar fi īnvatat de la eschimosi
     Hartile coastelor de est ale Canadei au fost ulterior schitate de normanzi, iar cópii ale acestora au intrat si īn posesia marelui descoperitor genovez
     
     Un Homer al Nordului dezvaluie secretul
          Asa cum marele poet-mitograf al grecilor n-a fost crezut pāna la descoperirea ruinelor Troiei, nici scrierile islandezului Snorri Sturlesson (1178-1241), preot, poet si istoric, n-au fost luate īn serios pāna cānd legendarul tarām din apusul Atlanticului numit de normanzi Vinland ("tara vitei-de vie" sau "a vinului") nu a fost identificat cu Insula Terra Nova din estul Canadei de azi. Saga (povestea) lui Snorri despre calatoria lui Leif Ericson (fiul lui Eric cel Rosu) īn jurul anului 1000 promoveaza ideea ca descoperirea Vinland-ului "de peste mare"a fost un act deliberat si nu o īntāmplare provocata de curenti marini si furtuni. Īnaintea lui Eric, un negustor islandez (Bjarne) ajunsese din īntāmplare acolo si povestise la īntoarcere despre "pamāntul verde pe care nu avusese curaj sa puna piciorul"... Expeditiile ce-au urmat dupa anul 1000 nu numai ca au confirmat existenta pamānturilor Canadei de azi, dar ne-au adus si informatii extraordinare despre legaturile dintre bastinasii arctici, eschimosii, si normanzi (popoarele germanice nordice ce-si spun "vikingi"). Poate ca cel mai important rezultat al acestor contacte este dobāndirea de catre normanzi a mestesugului schitarii liniilor tarmurilor sau a hartilor rudimentare (de obicei īncrustate īn lemn), caci popoarele din nordul Europei nu aveau astfel de cunostinte!
          Inscriptiile si "hartile" normande (avānd caractere runice) descoperite īn SUA si īn Europa au condus la confirmarea ipotezei ca denumirile date de vikingi īn aceste documente au urmatoarele corespondente: Vinland - Terra Nova; Heluland (Tara Pietroasa) - Peninsula Labrador si Markland (Tara Padurilor) - Insula Baffin. Copii ale acestor tarmuri din nord-estul Canadei au fost facute īn secolele urmatoare de cartografi profesionisti ai epocii (probabil italieni, spanioli sau portughezi). Cel putin una dintre acestea confirma faptul ca īn anul 1354 (cu 138 de ani īnaintea lui Columb!) o expeditie comandata de regele Magnus al Norvegiei a pornit spre vestul Atlanticului, cunoscānd perfect ruta calatoriei. De la simplii "cartografi" eschimosi, prin intermediul vikingilor, si pāna la Columb se asterne astfel o explicatie logica si istorica a faptului ca amiralul genovez s-a ambitionat sa descopere "Indiile de vest", cānd de fapt el stia foarte bine - spun istoricii - ca va ajunge pe pamānturi mult mai apropiate decāt cele asiatice. O copie a hartilor normande intrase, īn mare secret, īn posesia sa. Astfel, Vinland-ul pomenit de "poetul" Snorri, cu aproape trei veacuri mai devreme, s-a dovedit a fi o realitate.
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Falsuri biblice, complicitati dubioase
» Cand democratia este mimata
» Dezinformarea din 1969
» Rasol cu smantana
» Stresul iernii
» Autofotografierea, o pasiune mortala
» Sihastria Voronetului
» Un prieten de suflet
» Sarpele-cu-pene, Dumnezeul precolumbienilor
» Declin demografic drastic
» ā€žPrintul rus al pianuluiā€ locuieste la Bucuresti
» Terifiantele povesti din ā€žCetatea filmuluiā€ de altadata
» Horoscopul saptamanii: 17-23 decembrie 2018
» 13 decembrie 1553 ā€“ S-a nascut Henric al IV-lea al Frantei
» Tema: ā€žPODURI PESTE APEā€
» Cand studile sunt eronate
» Tancuri sovietice la Praga
» O organizatie pentru studiul OZN
» Supa-crema de gulii
» Alura tinereasca
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9