Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Despre cercetare si dezvoltare
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 6 vizitatori online

Despre cercetare si dezvoltare

Imprimare E-mail
miercuri, 08 septembrie 2004

          Analistii metabolismului social global sunt de acord asupra subtilei - dar dramaticei - diferente dintre cresterea economica si dezvoltarea sociala. Caci mult laudata, de catre ultraliberalii americani, crestere economica constanta īnseamna procente īn plus - cu cāt mai multe, cu atāt mai bine, spun actionarii companiilor - la produsele care se realizeaza de catre industrii, agricultura si sectorul tertiar, al serviciilor; care, sigur, īnseamna bunastare prin abundenta pentru milioane, chiar sute de milioane de oameni, dar mai ales dividende grase pentru mai-marii lumii ("Esti īn primii 10% ai Americii, te poti considera prosper: mai jos, esti ca si īn orice parte a lumii", īmi spunea, de curānd, un fost olimpic la matematica, absolvent al celebrei Massachussets Institute of Technology si, deja, cu un pas īn "tribul celor 10%").
          Analistii metabolismului social global sunt de acord asupra subtilei - dar dramaticei - diferente dintre cresterea economica si dezvoltarea sociala. Caci mult laudata, de catre ultraliberalii americani, crestere economica constanta īnseamna procente īn plus - cu cāt mai multe, cu atāt mai bine, spun actionarii companiilor - la produsele care se realizeaza de catre industrii, agricultura si sectorul tertiar, al serviciilor; care, sigur, īnseamna bunastare prin abundenta pentru milioane, chiar sute de milioane de oameni, dar mai ales dividende grase pentru mai-marii lumii ("Esti īn primii 10% ai Americii, te poti considera prosper: mai jos, esti ca si īn orice parte a lumii", īmi spunea, de curānd, un fost olimpic la matematica, absolvent al celebrei Massachussets Institute of Technology si, deja, cu un pas īn "tribul celor 10%"). Ceea ce a avut ca efect urmatoarea situatie: raportul de 30:1 dintre averea celor mai bogati 20% cetateni ai lumii (toata, capitalista - sau, ma rog, aproape toata...) īn anul 1960 s-a transformat, īn anul 2000, īntr-un alarmant 80:1... Iar o prognoza simpla pentru un viitor probabil arata ca, daca economia Chinei va depasi, īn 2020, economia SUA si daca cresterea Indiei continua īn acelasi ritm, iar consumul din cele doua tari-continent creste la nivelul actual al cetateanului Americii de Nord, va fi nevoie de produsele economiei a cel putin 4-5 planete de talia Pamāntului, pentru a satisface setea, foamea, necesarul de locuinte, energia, autovehicule, aparatura electronica!
          Dezvoltarea, asa cum notiunea este privita astazi, īnseamna amestecul politicului īn economie, avānd ca rezultat raspāndirea cresterii economice īn social, echilibrarea geografica a cāstigurilor si, din ce īn ce mai mult, īncurajarea sectoarelor economiei care respecta mediul īnconjurator. Dezvoltarea, īn politica noua, īsi adauga din ce īn ce mai mult si adjectivul "durabila": dezvoltare durabila, sustainable development - expresie tot mai des si mai clar īntālnita īn toate strategiile ce se tes (si de la care, din pacate, strategii texani ai SUA se sustrag permanent).
          Dezvoltarea durabila, īn afara de respectul pentru legile ecologice (Tratatul de la Kyoto, de reducere a emisiei de CO2 din atmosfera, este un document puternic, respectat de cei mai multi locuitori ai Pamāntului si care va fi semnat, cu siguranta, de urmasul lui G.W. Bush la Casa Alba!) si de raspāndirea orizontala a cresterii īn social (strict dependenta de politic), īnseamna si īncurajarea motorului dezvoltarii care este cel al stiintei si tehnologiilor, al roadelor cortexului lui Homo faber. Aici, net, nord-americanii stau mai bine - si poate pasul cel mai important pe care īl au de facut cetatenii Uniunii Europene va fi acela de a īncuraja mersul tinerilor spre lumea cercetarii stiintifice. Īntr-un clasament al numarului de articole publicate īn reviste stiintifice, nord-americanii se claseaza, de pilda, pe locurile I (Institutul Salk ocupānd 12,4% din spatiul publicatiilor), III, IV, V, VI, VII, europenii fiind clasati doar pe locurile II (Laboratorul european de biologie moleculara, cu 7,8% din productia de articole publicate), VIII, IX si X.
          Domenii de vārf ale cercetarii? Cea industriala, īn primul rānd, unde īn aeronautica si energetica nucleara europenii īnca se tin tari. Īn genomica si proteonomica - noile si puternicele stiinte ale viului - americanii conduc "balul", cu chinezii, japonezii si europenii, dupa ei, la mare distanta. Īn fizica si astronomie, echipele sunt, īn general, multinationale, dar americanii cheltuiesc mai mult. Īn tehnologii spatiale se asteapta revirimentul american, se remarca constanta Rusiei, cresterea investitiilor Agentiei Spatiale Europene, aparitia Chinei īn competitie. Creste, īn rezultate, cercetarea īn matematica, cu un tablou de performante cuprinzānd nume din mai toate tarile (cu doi performeri romāni printre "premianti", prof. Cristian Calude si acad. Gheorghe Paun). Electronica, nanotehnologiile, biotehnologiile - avansul american fata de restul lumii este coplesitor.
          Ce spera europenii? Deocamdata, nu mare lucru, poate doar o colaborare nord-atlantica mai strānsa, la care sa colaboreze si rusii. Eforturi se fac (īntre 1997 si 2001, cheltuielile pentru cercetare au crescut, anual, cu 11,8% īn Ungaria, 8,5% īn Finlanda, 8,4% īn Suedia, 8% īn Spania, 7,9% īn Danemarca, 3,8% īn Polonia, 3,3% īn Germania, 2,1% (!) īn Franta) dar cei 4,8% cu care creste, anual, bugetul stiintei si tehnologiilor din SUA nu numai ca vor pastra distanta, dar o vor si accentua.
          Iara noi? Daca reusim sa unim, cu adevarat, lumea universitara cu firavele noastre institute de cercetari, mai putem discuta despre prezenta noastra īn lumea stiintei si a tehnologiilor, macar la nivel european. Daca nu, nu!
          
 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Falsuri biblice, complicitati dubioase
» Cand democratia este mimata
» Dezinformarea din 1969
» Rasol cu smantana
» Stresul iernii
» Autofotografierea, o pasiune mortala
» Sihastria Voronetului
» Un prieten de suflet
» Sarpele-cu-pene, Dumnezeul precolumbienilor
» Declin demografic drastic
» ā€žPrintul rus al pianuluiā€ locuieste la Bucuresti
» Terifiantele povesti din ā€žCetatea filmuluiā€ de altadata
» Horoscopul saptamanii: 17-23 decembrie 2018
» 13 decembrie 1553 ā€“ S-a nascut Henric al IV-lea al Frantei
» Tema: ā€žPODURI PESTE APEā€
» Cand studile sunt eronate
» Tancuri sovietice la Praga
» O organizatie pentru studiul OZN
» Supa-crema de gulii
» Alura tinereasca
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9