Prima pagina arrow TERRA X arrow Manet, un burghez care s-a ratat in pictura
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 20 vizitatori online

Manet, un burghez care s-a ratat in pictura

Imprimare E-mail
miercuri, 26 iulie 2006

 Mereu la patru ace, cu o privire patrunzatoare care obliga femeile sa-si ajusteze decolteul, cu o barba taiata zilnic la milimetru, zabovind prin restaurante cu gradina pentru a sorbi din halba si din gratia chelneritelor, Édouard Manet (1832-1883) a construit toata viata „poduri”. Între romantici si impresionisti, între renascentisti si realisti, Manet si-a urmarit – cu o onestitate bulversanta pentru criticii vremii – propria „strada” pe care a facut promenada de unul singur, iar în fata lui si-au ridicat palaria doar Baudelaire, Zola si prea visatorul Edgar Poe. I-a scos din joben pentru eternitate pe impresionisti, dar nu s-a tras de bretele niciodata cu Monet, Degas, Renoir, Sisley, Cézanne sau Pissarro, pentru ca a vrut sa ramana Édouard Manet. Unicul.

 

 

A înflorit într-o familie selecta si putea deveni ministru sau chiar sef de guvern. Tatal sau, Auguste, era înalt magistrat ministerial, iar mama sa, Eugenie-Fournier, fusese botezata de o printesa suedeza ai carei descendenti conduc astazi aceasta tara scandinava. Impins de la spate spre o cariera juridico-diplomatica, adolescentul Manet a preferat ratacirile. Absolvent de gimnaziu, Édouard este respins de {coala superioara de marina, dar se îmbarca temerar la bordul unui vas si ia în piept Atlanticul, pana în Brazilia.

Schiteaza neintrerupt mateloti furiosi, beti dar plini de viata, si talazurile unui ocean care-i soptea ca are alta vocatie. Dupa un an de tangaj si ruliuri, urmeaza ratacirile pe ulitele irezistibile ale Luvrului. Sustinut din umbra de un unchi, în spiritul lui Manet se creiona întreaga perspectiva a unei cariere de pictor. Nesatios, a ratacit apoi prin muzeele olandeze, germane si, inevitabil, italiene. Renasterea îl emotiona, dar si îndraznelile lui Courbet si Delacroix i s-au cuibarit în suflet. Va prelua  eclectic, cu penseta de artist genial, din fiecare si va înfiinta propria sa institutie, a carei eticheta o stim astazi: precursor al impresionismului.


Samanta de scandal a aparut în 1859, cand „Bautorul de absint” e refuzat la Salonul oficial parizian. Patru ani mai tarziu, blamarile si refuzurile explodeaza. Ce cauta femei goale alaturi de barbati îmbracati, la picnic („Dejun pe iarba”)? Ideea fusese preluata si prelucrata dupa Courbet („Atelierul pictorului”) si Marcantonio Raimondi („Judecata lui Paris”), dar cerberii artei nu concepeau ca scena sa fie tratata în mod realist, asa cum facuse Manet. „Nerusinarea” acestuia atinge apogeul în 1865, cand o prostituata provocatoare, lafaindu-se în alcov, este trimisa spre acelasi salon. Huiduielile au precedat actele de violenta.

 „Olympia”, caci despre ea este vorba, mai-mai sa fie sfasiata de pudibonzii care acceptau nudul doar în context mitologic, iar femeia nu trebuia sa fie slabuta, ci durduliu-rubensiana. De asemenea, nu trebuia sa inspire o atmosfera aristocratica, precum Olympia, care avea o slujnica negresa, un colier, o bratara si un motan tuciuriu langa pat. „Dama de consumatie cu burta galbena”, urlau detractorii, desi stiau ca „Venus din Urbino” a lui Tiziano fusese capul rautatilor...

Injurat din toate directiile, Manet nu se lasa si deschide propria sa expozitie. Se întristeaza doar pentru ca si la „Salonul refuzatilor” este respins, desi era clar ca devenise un reprezentant proeminent al avangardismului. Alaturi îi sunt Monet, Degas si Renoir – impresionistii –, dar nu expune la saloanele lor. Manet simte ca este unic. Reumatismul tinde sa-l paralizeze. Moare de sifilis netratat, cu piciorul stang amputat. Cu doi ani înainte, primeste Legiunea de Onoare, la insistentele lui Antonin Proust. Post-mortem, „Olympia” ajunge la Louvre. Nehuiduita.

PAUL IOAN

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Cand studile sunt eronate
» Tancuri sovietice la Praga
» O organizatie pentru studiul OZN
» Supa-crema de gulii
» Alura tinereasca
» Jurnalism inainte de Hristos
» Tarragona – oras roman
» Triumful unui romantic
» Arta plastica preistorica
» Ce-i mult, nu-i bun!
» A vedea dincolo de chipuri
» Cand dragostea „ca-n filme” devine realitate
» Horoscopul saptamanii: 10-16 decembrie 2018
» 6 decembrie 1421- S-a nascut Henric al VI-lea al Angliei
» Tema: „URIASII”
» Inselatorii cu studii stiintifice
» Puterea unei împaratese
» Incidentul „Tornado”
» Friptura înnabusita
» Ridurile – fals motiv de anxietate
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9