|
 Una dintre cele mai cumplite crime comise in numele religiei a avut loc in noaptea de 23 spre 24 august 1572, in Franta. La instigarea mamei sale, Caterina de Medici, regele Carol al IX-lea a hotarât sa lase mâna libera catolicilor fanatici in asasinarea liderilor protestanti din Paris. Gestul sau va declansa insa un veritabil carnaj, concretizat prin uciderea a zeci de mii de „hughenoti” - cum erau numiti adeptii curentelor protestante - de-a lungul si de-a latul tarii. Cu doua zile inainte, intriganta Caterina poruncise uciderea amiralului Gaspard de Coligny, lider hughenot ce avea, credea ea, o influenta nefasta asupra suveranului, indemnându-l sa intre in razboi cu Spania. Dar Coligny fusese doar ranit si Carol, care nu stia despre urzelile mamei sale, promisese sa-i pedepseasca pe atentatori.
Nu i-a fost insa greu viclenei regine sa-l convinga ca hughenotii erau pe cale sa se revolte si sa-l detroneze si inspaimântat, tânarul suveran a autorizat uciderea principalelor lor capetenii. Cei mai multi protestanti se aflau chiar in Paris, participând la celebrarea nuntii liderului lor, Henric de Navarra, cu sora regelui, Margareta. Uciderea amiralului Coligny, aruncat de la fereastra camerei unde zacea ranit, a dat semnalul inceperii macelului. Instigate de agitatorii care puneau in seama hughenotilor situatia economico-sociala dezastruoasa in care se zbatea regatul, masele populare, majoritar catolice, i-au atacat pretutindeni pe hughenoti. Se estimeaza ca 3000 de protestanti au fost ucisi in aceasta noapte si in ziua care a urmat la Paris, si 70.000 in intreaga tara, carnajiul marcând reizbucnirea razboaielor religioase in Franta.
|
ASTAZI IN ISTORIE 
