Distrugerea turnurilor World Trade Center, la 11 septembrie 2001, a reprezentat un soc pentru intreaga lume civilizata, imaginile cu cele doua avioane izbind in plin cele mai inalte cladiri din New York facand instantaneu inconjurul lumii. Putini stiu insa ca America a mai trecut candva printr-o spaima asemanatoare, care nu a avut insa legatura cu terorismul, ci a fost mai curand provocata de un accident. De altfel, tocmai din acest motiv, impactul primului avion deturnat de fundamentalistii arabi cu unul dintre „gemeni” a fost considerat initial un accident similar...
In dimineata zilei de 28 iulie 1945, bombardierul de tip B-25 pilotat de colonelul William Smith isi croia cu greu drum printre valatucii densi de ceata, zburand deasupra orasului New York. Smith trebuia sa aterizeze pe aeroportul Newark, pentru a prelua un alt ofiter, dar din pricina vremii nefavorabile i s-a ordonat sa se indrepte catre aeroportul Municipal (astazi La Guardia), la circa 45 kilometri est de destinatia sa. In acel moment, pilotul a cerut turnului de control de aici un raport privind conditiile meteo la sol. Controlorul de trafic aerian care era de serviciu i-a cerut sa aterizeze de urgenta, din cauza cetii dese care facea aproape imposibila vizibilitatea deasupra orasului, dar Smith, avand impresia ca negura se va ridica, a cerut superiorilor sai ierarhici permisiunea de a ateriza pe Newark?” Acceptul i-a fost dat si, in ciuda sfaturilor primite de la turnul de control de pe Municipal, colonelul Smith si cei doi copiloti au indreptat avionul, prin ceata laptoasa, spre Manhattan. Brusc, pilotul a devenit dezorientat pentru ca nu a mai vazut solul si, in ciuda reglementarilor in vigoare, care interziceau avioanelor sa coboare sub plafonul de 700 de metri deasupra asezarilor urbane, a coborat sub 400 de metri, incercand sa iasa din ceata densa. Infernul din zgarie-nori Cand perdeaua de ceata s-a risipit, vizibilitatea a fost suficient de ridicata pentru ca aviatorii sa vada, ingroziti, ca sunt inconjurati de siluetele inalte ale zgarie-norilor. Cu un reflex formidabil, Smith a reusit sa evite coliziunea cu Central Building din New York, strecurandu-se apoi printre alte blocuri si incercand disperat sa inalte iarasi avionul. Dar, in ciuda manevrelor disperate, uriasul bombardier nu a putut evita impactul cu cladirea Empire State si, la ora locala 9:49 AM a intrat in plin in etajul 79 al acestui zgarie-nori. Izbitura produsa de aparatul greu de zece tone a fost formidabila. Combustibilul de la bordul lui B-25 s-a aprins imediat, declansand un puternic incendiu. Suflul exploziei initiale a fost atat de violent incat un jurnalist aflat in cladire a zburat, pur si simplu, prin geamuri, in vreme ce zeci de alte persoane au fost prinse in acel „infern din zgarie-nori”. Unul dintre motoarele avionului a penetrat complet cladirea Empire State, prabusindu-se pe partea opusa si facand un crater urias in trotuar.
O supravietuire miraculoasa Celalalt motor s-a izbit de casa liftului, retezand cablurile si provocand caderea, zeci de metri, in gol, a doua femei aflate in cabina. In mod incredibil, gratie sistemului de franare hidraulic, care a incetinit caderea, desi una dintre ele a fost grav ranita, decedand la scurta vreme dupa aceea, cealalta, pe nume Betty Lou Oliver, a supravietuit, intrand in istorie prin aceasta incredibila aventura. Cum amintirea catastrofei de la Pearl Harbour era inca vie in mintea americanilor aproape toti oamenii aflati in cladire au fost convinsi ca sunt victimele unui atac declansat de japonezi sau de germani. Doar atunci cand au vazut coada avionului B-25 infipta in peretele cladirii, martorii oculari si-au dat seama ca fusese de fapt un accident regretabil. Au fost paisprezece victime, printre ele numarandu-se cei trei aviatori si functionari aflati, in acea dimineata, in birourile de la etajul 79 al Empire State Building. Impactul a provocat o gaura uriasa in peretele nordic al cladirii, imortalizata pe pelicula de temerarul fotograf Ernie Sisto. Acesta s-a lasat legat cu franghii si coborat peste balustrada etajelor superioare, pentru a lua imagini cat mai apropiate de locul catastrofei si cat mai sugestive. Investigatia intreprinsa ulterior a demonstrat ca incidentul nu afectase structura cladirii, dar costurile reparatiei s-au situat la cateva milioane de dolari. GABRIEL TUDOR
|