Prima pagina arrow STAREA DE VEGHE arrow Catastrofa demografica la portile imperiului aztec
Categorii
Prima pagina
SPECTACOLUL CUNOASTERII
ISTORII UITATE
PARANORMAL
FEMINA CLUB
STAREA DE VEGHE
TERRA X
MINUNI ALE LUMII
CONSULTATII FARA PLATA
TERAPII COMPLEMENTARE
BLITZ
HOROSCOP
ASTAZI IN ISTORIE
VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE
MAGAZIN .RO
User Menu
Avem 8 vizitatori online

Catastrofa demografica la portile imperiului aztec

Imprimare E-mail
miercuri, 27 iunie 2007

 Ramasesem in episodul trecut la expeditiile care au premers invadarea militara a Mexicului si distrugerea imperiului aztec, opera desavarsita in mod stralucitor de indraznetul si istetul conchistador Hernán Cortés in 1519. Studii contemporane vin, insa, sa ne demonstreze ca mai rea decat invazia, decat Conquista spaniola, mai devastatoare pentru populatia care forma civilizatia azteca au fost bolile aduse de europeni, boli in fata carora locuitorii Mexicului de la acel inceput de secol al XVI-lea, s-au gasit complet dezarmati. Astfel, daca ne-am lua dupa investigatiile unor cercetatori precum Cook si Borah, populatia imperiului aztec a scazut de la 26 de milioane la doar 6 milioane numai in primii ani ai cuceririi spaniole.

Istoriografii contemporani au determinat faptul ca unul din factorii decisivi, poate cel mai hotarator, care a facut posibila infrangerea culturii si imperiului aztec din America de catre europeni a fost catastrofa demografica provocata de bolile aduse de invadatori. Asta inseamna ca nu doar armele au ucis, ci si bolile, acestea din urma fiind mult mai eficiente decat taisul sabiilor.

Cercetatorii amintiti, ambii de la Universitatea Berkeley, dupa decenii de investigatii, au ajuns la concluzia ca in momentul in care Hernán Cortés si oamenii lui au pus piciorul pe coastele Mexicului, populatia din regiune numara 25,2 milioane persoane. Mai mult, ei au ajuns la convingerea ca exact 100 de ani mai tarziu, adica pe la inceputul secolului al XVII-lea, aceasta scazuse la mai putin de un milion! Adica la vreo 700.000 de oameni! Si asta intr-o vreme in care, in Europa, populatia reunita din Spania si Portugalia, tarile care in secolul al XVI-lea erau marile puteri imperialiste ale vremii, de-abia daca atingea cifra de 10 milioane. Iar intreaga populatie a Europei atingea doar 57,2 milioane de oameni.

Mexicul, ca sa ne intoarcem pe terenul invadat, a reusit sa atinga populatia pe care o avea in secolul al XV-lea, inainte de declansarea Conquistei, de-abia in deceniul al saselea al secolului al XX-lea! Este adevarat ca atunci cand vorbim despre populatii existente in urma cu o jumatate de mileniu, trebuie sa ne inarmam cu suficiente rezerve pentru ca, in functie de cercetatori, datele oscileaza intre limite ridicate si altele mai scazute. Se recunoaste, de altfel, ca estimarile celor doi cercetatori de la Berkeley sunt maximaliste, de vreme ce alti investigatori vehiculeaza cifre mult mai mici, in versiuni minimaliste.

Astfel Rosenblat si Aguirres-Beltran sunt de parere ca populatia Mexicului la 1518 trebuie sa fi fost undeva in jurul nivelului de 4,5 milioane de suflete. 8,2 milioane estimeaza cercetatorul Mendizabal si intre 5 si 10 milioane crede Zambardino. Totusi, dincolo de cifre si estimari, intrebarea care se pune este ce boli au fost acelea carora locuitorii „paradisului terestru” le-au cazut victime? Ce virusi, ce soi de „SIDA”, au putut aduce de pe „batranul continent” pe cel de-al „patrulea continent” conchistadorii spanioli?

Si aici parerile sunt impartite. Astfel, demograful mexican Elsa Malvido este de parere ca intre 1518, data primelor expeditii spaniole in teritoriul imperiului aztec, si 1540, au bantuit in Mexic trei mari epidemii de variola care intr-o prima faza a fost combinata cu pojar. Aceste boli, afirma cercetatoarea, sunt raspunzatoare de mortalitatea care s-a ridicat in acea perioada la un procentaj de 80 la suta! Magnitudinea acestei nenorociri care s-a abatut peste Mexicul acelor ani este net superioara dezastrului produs de armatele de conchistadori conduse chiar si de un aventurier de geniu precum Hernán Cortés. (Va urma)

GEORGE CUSNARENCU

 
< < articolul precedent   articolul urmator > >

Cauta in arhiva magazin.ro
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN

Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.

Nu ezitati sa va abonati!


Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).

PRETURILE ABONAMENTELOR sunt urmatoarele:
- 1 luna: 7,50 lei
- 2 luni: 15,00 lei
- 3 luni: 22,50 lei
- 4 luni: 30,00 lei
- 5 luni: 37,50 lei
- 6 luni: 45,00 lei

Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (50 euro sau 70 $, un abonament pe sase luni; 25 euro sau 35 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.

CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.

Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.

Aboneaza-te la newsletter
Email:

Subscribe Unsubscribe
Sondaj
Cele mai noi articole
» Falsuri biblice, complicitati dubioase
» Cand democratia este mimata
» Dezinformarea din 1969
» Rasol cu smantana
» Stresul iernii
» Autofotografierea, o pasiune mortala
» Sihastria Voronetului
» Un prieten de suflet
» Sarpele-cu-pene, Dumnezeul precolumbienilor
» Declin demografic drastic
» „Printul rus al pianului” locuieste la Bucuresti
» Terifiantele povesti din „Cetatea filmului” de altadata
» Horoscopul saptamanii: 17-23 decembrie 2018
» 13 decembrie 1553 – S-a nascut Henric al IV-lea al Frantei
» Tema: „PODURI PESTE APE”
» Cand studile sunt eronate
» Tancuri sovietice la Praga
» O organizatie pentru studiul OZN
» Supa-crema de gulii
» Alura tinereasca
Cele mai populare articole...
» Adevarul despre pasiunile erotice ale Mariei-Tereza
» Calciul si magneziul - vitale pentru sanatate
» Tiroida, o glanda mica, probleme mari
» Sfaturile bioterapeutei Djuna
» Ce a ascuns Charles Darwin?
» Luna va disparea de pe bolta cereasca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite (2)
» Bolile se vor auto-vindeca
» Haremul - inchisoarea femeilor favorite
» Pe Marte exista viata!
» Hernia de disc, o boala la moda
» In Peru exista un loc miraculos, unic in lume: Lacul care aduce copii
» 3 pozitii de relaxare
» Viciul care duce la buna-dispozitie
» Iuda intr-un manuscris controversat
» Miracolul lumii invizibile: Lumea dupa Nilsson
» Psoriazisul, vindecat de pesti!
» Corp ceresc condamnat la moarte
» O rapire OZN in Florida
» "Teapa" gripei aviare


Arhiva: » 1 » 2 » 3 » 4 » 5 » 6 » 7 » 8 » 9