Miracolul din ghioc: nuca

Vechii romani o apreciau in mod deosebit, atat pentru gustul aparte ori pentru calitatile nutritive, cat si pentru remarcabilele sale efecte terapeutice. Mai tarziu, in Evul Mediu, pornindu-se si de la forma miezului, asemanatoare creierului uman, a dobandit o noua reputatie, in tratarea bolilor mintale. Astazi, miezului de nuca i s-au descoperit noi virtuti (de fapt, folosite odinioara, insa pe baza unor cunostinte dobandite empiric), astfel ca specialistii in nutritie recomanda consumul zilnic de nuci, circa 3-5 bucati. Sa vedem si argumentele lor!

Sanatatea cardio-vasculara si masa corporala

Despre compozitia miezului de nuca, va oferim detalii in caseta alaturata acestui articol („Uleiul de nuca...!), insa amintim aici faptul ca este fructul cel mai bogat in cupru si in zinc, in plus continand potasiu, magneziu, fosfor, sulf, fier, calciu, vitaminele A, B, C, P. Principalele proprietati: foarte nutritiv, laxativ si antidiuretic, vermifug, drenor cutanat si limfatic, antisifilitic. In consecinta, e recomandat cu precadere in diabet, tuberculoza, diaree, paraziti intestinali, litiaza renala, dermatoze, sifilis, scrofuloza, metrita, enurezis. Recent, studiile epidemiologice au aratat ca riscul bolilor coronariene poate fi redus la jumatate, daca se consuma 4-5 portii de nuci pe saptamana (o portie inseamna 5-10 nuci).

Efectul ii este atribuit bogatiei in acizi grasi omega 3, a acestui fruct, ca si in alti compusi activi cu actiuni pozitive asupra sanatatii cardio-vasculare. Cat despre o mai veche prejudecata, ca un consum constant de nuci ar duce la ingrasare, aceasta nu are nici un fel de temei. E adevarat, miezul de nuca are in compozitie aproape 70% de diferite grasimi, dar la o alimentatie normala, a manca 18-56 g pe zi nu inseamna a lua in greutate. Cercetarile in acest sens atesta ca adaugarea a 5-8 nuci la alimentatia cotidiana inseamna 285-400 calorii, care nu influenteaza masa corporala.

Recordmenul antioxidantilor

Nuca se situeaza in fruntea listei vegetalelor bogate in antioxidanti. Membrana fragila care inveleste miezul propriu-zis (intocmai cum meningele protejeaza creierul) contine numerosi compusi fenoli capabili sa inhibe oxidarea colesterolului LDL (cel asociat cu proteine, la o densitate scazuta). Un asemenea compus este si anticancerigen, absorbtia sa variind de la un individ la altul, in functie de flora bacteriana intestinala. Nucile constituie si o importanta sursa de vitamina E, un antioxidant care protejeaza grasimile impotriva oxidarii si contribuie la incetinirea imbatranirii celulelor.

Alfo-tecoferolul este forma cea mai activa a acestei vitamine, dar in nuci predomina gamma-tocoferolul (155 mg la 100 g), care se pare ca ar avea o capacitate antioxidanta mai ridicata. Totusi, consumatorii trebuie sa stie ca nivelul vitaminei E scade cu 30% dupa trei luni de pastrare a miezului de nuca. Pe de alta parte, se stie ca elasticitatea arterelor joaca un rol foarte important in prevenirea maladiilor cardio-vasculare, vasele capabile sa se dilate fiind o asigurare anti-infarct. Potrivit unui studiu recent, persoanele cu colesterolul marit, care consuma zilnic 8-13 nuci, beneficiaza de scaderea acestuia, capacitatea vasodilatatoare crescand totodata cu 64%, in raport cu un regim mediteranean fara nuci. De asemenea, acestea imbunatatesc circulatia sangelui, datorita continutului in gamma-tocoferol si omega 3.

Recomandari pentru consum

Miezul de nuca, in mod special, dar si strugurii sau mai multe legume, ca rosiile, contin melatonina – un hormon secretat in corpul uman de glanda pineala si care regleaza ritmurile cronobiologice, in acelasi timp fiind si un redutabil antioxidant. Pentru a beneficia de calitatile acestui fruct, orice persoana - bolnava sau nu – poate folosi atat miezul ca atare, cat si uleiul, consumat odinioara in cantitati importante in satele romanesti, unde existau prese speciale pentru obtinerea sa. Cateva recomandari va prezentam in continuare. In alimentatia curenta, cantitatea de ulei optima ar fi de 20-40 ml.

Se poate mari insa la 50-60 ml, in caz de tenie, uleiul fiind pus intr-o salata de cartofi ce va fi mancata seara, timp de trei zile. Enurezisul este combatut in urma consumului, in fiecare seara, a cate unei felii de paine prajita si imbibata apoi cu ulei de nuca (o lingurita), timp de 15 zile. In litiaza renala, tratamentul cuprinde un amestec impreuna cu ulei de migdale dulci si infuzie de paie de ovaz. O bautura energizanta si foarte sanatoasa se prepara intr-un pahar cu suc de fructe (natural 100%!), caruia i se adauga o mana de miez de nuca maruntit sau tocat si o lingurita cu miere. Mai adaugam informatia ca uleiul de nuca devanseaza considerabil, in ce priveste efectul asupra sanatatii noastre, uleiul de soia, de floarea-soarelui si de porumb.

Uleiul de nuca – un plus de echilibru

Nutritionistii sustin ca uleiul de nuca este mai echilibrat decat cel de masline, caracteristica transmisa si organismului persoanelor care il consuma. Iata si cateva repere in acest sens (valorile exprimate se refera la 10 g de ulei)

- Energie (kcal): 88,4 ulei de nuca (N) – 88,4 ulei de masline (M)
- Vitamina K (mg): 1,5 (N) – 4,9 (M)
- Vitamina E (mg): 0,04 (N) – 1,435 (M)
- Fier (mg): 0 (N) – 0,066 (M)
- Acizi grasi saturati totali (g): 0,91 (N) – 1,3454 (M)
- Acid palmitic (g): 0,7 (N) – 1,093 (M)
- Acid stearic (g): 0,2 (N) – 0,1981 (M)
- Acizi grasi mono-nesaturati totali (g): 2,28 (N) – 7,3091 (M)
- Acid palmitoleic (g): 0,01 (N) – 0,1158 (M)
- Acid oleic (g): 2,22 (N) – 7,2294 (M)
- Acid erucastic (g): 0,04 (N) – 0,0313 (M)
- Acizi grasi polinesaturati totali (g): 6,33 (N) – 1,0003 (M)
- Acid linoleic (omega 6) (g): 5,29 (N) – 0,921 (M)
- Acid alfa-linolenic (omega 3) (g): 1,04 (N) – 0,0493 (M)
- Acizi grasi trans (g): 0 (N) – 0,0048 (M)

ADRIAN-NICOLAE POPESCU