|
|
De câte ori a fost „sfârsitul lumii"?
|
|
|
|
duminică, 23 aprilie 2000 |
Nemultumit probabil ca prezisese doar UN sfârsit al lumii, pentru anul 1732, Nostradamus mai anunta unul: „anul 1999 si sapte luni". Iulie 1999 - schimbarea calendarului iulian in cel gregorian avea sa schimbe si data, facând-o, in noua versiune, sa coincida cu eclipsa totala de Soare din 11 august 1999.
Nemultumit probabil ca prezisese doar UN sfârsit al lumii, pentru anul 1732, Nostradamus mai anunta unul: „anul 1999 si sapte luni". Iulie 1999 - schimbarea calendarului iulian in cel gregorian avea sa schimbe si data, facând-o, in noua versiune, sa coincida cu eclipsa totala de Soare din 11 august 1999...
Trei sfârsituri in 100 de ani!
„Tradus" de nenumaratii sai interpreti, Michel de Notredame, care a trait intre 1503-1566, bine cunoscut noua tuturor drept Nostradamus, a fost considerat a prezice sfârsitul lumii in anul 1732 - luna si ziua fiind neclare. Nu s-a intâmplat. Cu o suta de ani inaintea Primului Razboi Mondial, in 1814, profetesa britanica Joanna Southcott anunta ca la 19 octombrie urma sa-l nasca pe Shiloh, noul Messia si ca exact in clipa respectiva lumea urma sa dispara. A murit pe 29 octombrie, acelasi an, la zece zile dupa profetia ratata.
Nu trec nici 30 de ani si este rândul unui american, si el „dotat" cu capacitati profetice. William Miller este insa mai precaut si anunta trei date pentru sfârsit: 3 aprilie si 7 iulie 1843 sau 22 octombrie 1844. S-a calculat ca unul din 85 de americani au crezut in profetia lui Miller. Faptul ca nu s-a intâmplat nimic nu i-a tulburat prea tare - consecinta a fost intemeierea bisericii adventiste de ziua a saptea.
Riscurile meseriei
Daca William Whiston nu a patit nimic atunci când a prezis ca sfârsitul lumii urma sa „inceapa" in ziua de 13 octombrie 1736 cu inundarea Londrei si nenumarate persoane s-au grabit sa urce pe dealurile de la Hampstead Heath si Islington Fields pentru a scapa de furia apelor, nu tot atât de norocosi au fost alti doi „colegi intru profetie" de-ai sai. Astfel, calugarul si matematicianul german Michael Stifel, care a stabilit data sfârstiului lumii la 18 octombrie 1533, a fost pur si simplu luat la bataie de concitadinii sai când ziua respectiva a trecut fara sa se intâmple nimic. Inca si mai rau s-au sfârsit insa lucrurile pentru soldatul William Bell. Observând cele doua socuri seismice care au lovit Londra in 8 februarie 1761 si o luna mai târziu, el a ajuns la concluzia ca o a treia si finala unda seismica va distruge lumea intreaga la 5 aprilie, acelasi an. Nimic nu s-a intâmplat si Bell s-a trezit inchis intr-un ospiciu. Noroc ca pe vremea respectiva nu se inventasera televiziunile...
De unde vine salvarea?
Lasând gluma la o parte, putinele marturii care ajung pâna la noi din interiorul sectelor sunt de-a dreptul cutremuratoare. Una din acestea ne este relatata de Ray Hyman, psiholog la Universitatea Oregon. In anii '50, trei colegi ai sai reusesc, in cadrul unui program condus de Leon Festinger, sa se infiltreze in secta milenarista a lui Marian Keech. Aceasta sustinea ca stie de la extraterestri de iminentul sfârsit al lumii, tragedie din care ei urmau sa fie salvati, fiind luati la bordul unor discuri zburatoare. Membrii sectei isi parasisera familiile si se izolasera complet de restul lumii, respingând orice forma de publicitate. A sosit si clipa cea mare. Miezul noptii din ziua programata si anuntata pentru distrugere a venit si a trecut fara ca nimic sa se intâmple. Fervorii resemnate i-a urmat disperarea. Ce se va alege de ei? De ce mai traiau?
Noroc ca mai spre dimineata doamna Keech a primit un nou mesaj divin pe care s-a grabit sa-l aduca la cunostinta fidelilor sai: raspândisera atâta lumina in lume prin credinta si concentrarea lor incât datorita lor lumea fusese scapata de la pieire...
|
|
|
Cauta in arhiva magazin.ro |
|
|
|
ABONAMENTE LA REVISTA MAGAZIN |
|
Cititorii fideli ai revistei noastre au la dispozitie articolele cele mai interesante direct online, in aceasta pagina de internet. Exista, insa, si o alta categorie de cititori fideli care prefera editiile tiparite, prin care noi incercam sa ajungem in toate colturile tarii. Pentru acestia exista optiunea abonamentului, una dintre cele mai sigure si mai facile metode de a intra, saptamanal, in posesia revistei MAGAZIN.
Nu ezitati sa va abonati!
Abonamentul se poate face direct la redactie prin:
- expedierea unui mandat postal la orice Oficiu Postal, dupa modelul reprodus mai jos;
- plata in urmatoarele conturi bancare pentru client Casa Editoriala "Magazin" S.R.L. (CUI: RO1571838):
1) RO74BACX0000003000160000 Unicredit Tiriac
2) RO24RNCB0072049689850001 B.C.R.
- la orice Oficiu Postal din tara (Revista Magazin figurand la pozitia 19355 din Catalogul Publicatiilor).
PRETURILE ABONAMENTELOR DIRECT LA REDACTIE sunt urmatoarele:
- 1 luna: 13,00 lei
- 2 luni: 26,00 lei
- 3 luni: 39,00 lei
- 4 luni: 52,00 lei
- 5 luni: 65,00 lei
- 6 luni: 78,00 lei
Cititorii din strainatate pot contracta abonamente, achitand contravaloarea abonamentului dorit (90 euro sau 100 $, un abonament pe sase luni; 45 euro sau 50 $, un abonament pe trei luni) in conturile societatii, enumerate mai sus.
CONTACT
Telefon:
0722. 625. 622
021. 317. 89. 65
WhatsApp:
0722.625.622
Email:
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Incercam astfel sa nu ii dezamagim in nici un fel pe cititorii nostri, o preocupare de la care nu am abdicat niciodata, pe parcursul ultimelor decenii.
|
|
Aboneaza-te la newsletter |
|
|
|
Cele mai populare articole... |
|
|
|
SPECTACOLUL CUNOASTERII 
