Zeita dragostei si transplantul de cap

sâmbătă, 13 iunie 2015

 E greu de raspuns la întrebarea de ce încearca oamenii de stiinta sa se cufunde uneori în ridicol în mod public. De ce abandoneaza rigurozitatea stiintelor exacte în favoarea teoriilor inspirate din filmele s.f. Cazurile sunt multe, acum ne oprim doar la „transplantul de cap” si teoria „mortii galaxiilor”. Daca unii cercetatori sunt uneori rasplatiti pentru eforturilor stiintifice inutile cu premiul IgNobel, alti oameni de stiinta încearca sa atinga limitele ridicolului prin simple „versificari” ale prozelor din filmele sciece-fiction facute la Hollywood. Încercari stiintifico-literare care stârnesc ironiile acide ale altor cercetatori. O astfel de idee nastrusnica este ideea „transplantului de cap”.

 Plecând de la premisa reala ca orice transplant uman a fost posibil pâna azi, neorochirurgul italian Sergio Canavero a declarat ca transplantul de cap este posibil! Îl va efectua el, într-o operatie care va dura doua zile si ar costa în jur de zece milioane de dolari. Pomeneam înainte despre filmele de la Hollywood care par ca îi inspira pe cercetatorii vizionari si fictionali si putem aminti, în acest sens, ideea construirii unui computer neuronal, idee preluata din filmul 2001: Odiseea spatiala realizat de Stanley Kubrick în 1968, dupa un scenariu al omului de stiinta Arthur C. Clarke, computer care n-a fost niciodata realizat, desi era prevazut pentru anul 2000!

 La fel, poate fi amintit filmul Ex Machina din acest an, în care exista o femeie cu cap transplantat, dar si corp bionic, toate rodul inteligentei artificiale. Acest film pare a-l fi inspirat pe medicul italian care a lansat provocarea „transplantului de cap”, operatie chirurgicala pentru care si-au manifestat interesul „multi oameni bogati”. Acest lucru nu trebuie sa ne mire, oamenii bogati cred mereu în idei trasnite, sa amintim doar miile de doritori de a pleca pe planeta Marte pentru a o popula, într-o excursie cu bilet doar „dus”.
 Asemenea marilor vizionari, Sergio Canavero este convins de ideea sa: „Voi demonstra lumii întregi ca acest experiment poate reusi si ca toate îndoielile la adresa mea nu tin decât de limitele mentale ale umanitatii”, a afirmat, într-un interviu, specialistul de 51 de ani, de la un spital din Torino. Conform Agerpres, el urmeaza sa-si prezinte controversata idee în cadrul celei de-a 39-a conferinte anuale a American Academy of Neurological and Orthopaedic Surgeons (Academia Americana a Chirurgilor în domeniul Neurologiei si Ortopediei), care va avea loc între 12 si 13 iunie, în orasul american Annapolis.

 În privinta operatiei imaginate de medicul italian, ea ar presupune „prezenta a doi oameni, donatorul de cap si primitorul. Capul ce trebuie transplantat va fi racit la 12 grade si apoi se va trece la decapitarea celor doua persoane, sectionându-se vasele sangvine, muschii si oasele. Dupa care, va începe faza în care pacientul va primi noul sau corp”, a explicat medicul italian. Curios, dar el nu aminteste despre cel mai delicat lucru, sectionarea si suturarea fascicolului de nervi care pleaca de la cap pentru a traversa întregul corp.

O statueta pentru sufletul soldatului roman

 Printre teoriile care ramân definitiv nedemonstrabile (start dat de fizicienii teoreticieni începând cu Albert Einstein), mai sunt si descoperiri ale cercetatorilor care încununeaza ani lungi de munca, pasiune si daruire. Arheologia este un domeniu în care specialistii încearca sa aduca la lumina trecutul, sa ofere noi porti spre cunoasterea istoriei umane. Un exemplu recent îl constituie descoperirea unei echipe de arheologi de la Muzeul Judetean de Istorie si Arta din Zalau. Astfel, cu ocazia sapaturilor realizate în cadrul unui proiect european de punere în valoare a castrelor romane din Salaj, în castrul de la Buciumi a fost descoperita o statueta din epoca romana, reprezentând zeita dragostei, frumusetii si fertilitatii Venus, alaturi de fiul ei Amor, informeaza Agerpres.

 Interesant este faptul ca asemenea piese au mai fost gasite pe teritoriul tarii, cele mai reprezentative fiind descoperite la Sucidava, lânga Corabia, la Sarmisegetusa Ulpia Traiana si mai este o piesa gasita la Drobeta. „Probabil centrul de productie al acestor statui era la Apullum, actuala Alba Iulia”, este de parere Horea Pop, seful Sectiei de Cercetare din cadrul Muzeului. Potrivit acestuia, în castrul de la Buciumi, la cercetarile din anii 1960-1970, s-a mai gasit o statueta a lui Venus, din bronz, expusa actualmente la Muzeul Judetean. În acest castru, arheologii de la la Muzeul Judetean din Zalau au descoperit si alte vestigii romane, cele mai multe dintre ele într-o fosta groapa menajera care nu fusese explorata în campaniile anterioare de sapaturi arheologice. „Cercetarea de la Buciumi a vizat si reinvestigarea si punerea în valoare a Portii Sinistra a castrului (poarta de pe latura stânga n.r.), care are si un pilon median. În turnul de nord al portii am descoperit o groapa menajera care tine cu siguranta de faza de piatra a acestei porti”.

 Groapa este plina de cenusa si de material arheologic, în special ceramic, aici fiind descoperite o moneda din bronz, un opait întreg cu firma de executie Fortis marcata pe el si un fund de vas, cu marca de olar. „Au aparut si fragmente de mortaria, vas pentru preparat sosuri, fragmente de oale si de vase de servit masa, strachini, în general vesela care tinea de functionarea turnului în momentul în care garnizoana romana consuma si arunca de foarte multe ori ceramica care crapa sau nu mai era uzuala în gropi special amenajate la parterul turnului”, a mai precizat Horea Pop. Castrul de la Buciumi, judetul Salaj, a fost un puternic punct fortificat în sistemul defensiv al Daciei romane, asigurând apararea zonei Porolissum, unde se afla un alt castru roman. Ansamblul de piatra a fost construit în anul 114 si a fost sediul Cohortei a II-a Augusta Brittonum.

De ce mor galaxiile?

 Cercetatorii înca au probleme sa înteleaga de ce mor oamenii, mecanismul de instalare si declansare, în schimb, o echipa de astronomi britanici a anuntat ca a dezlegat misterul mortii galaxiilor! Un mister vechi de decenii, spun astronomii. Misterul aparitiei vietii omului pe Pamânt si persistenta, de milenii, a celor trei întrebari fundamentale, cine suntem, de unde venim si încotro ne ducem, înca asteapta sa fie elucidate.

 Astronomii stiu de vreo doua decenii ca exista doua tipuri de galaxii. „Aproximativ jumatate dintre galaxiile cunoscute sunt vii – adica produc stele în aglomerarile de gaze si praf cosmic pe care le contin, iar celelalte galaxii sunt moarte – nu dispun de aglomerari de gaze, maternitati cosmice în care sa se nasca noi stele”, este de parere coordonatorului unui studiu recent publicat în revista Nature, Yingjie Peng, astronom la Universitatea Cambridge din Anglia. „Ce omoara galaxiile este una dintre cele mai dificile probleme cu care astronomii s-au confruntat în ultimii 200 de ani”, a declarat Peng pentru Space.com, preluat de Agerpres. Astronomii au propus doua ipoteze care sa explice aceste morti galactice. Prima este cunoscuta drept cea a „strangularii”, în care resursele de gaze cosmice reci necesare aprinderii de noi stele sunt încet dar sigur pierdute.

 Cea de-a doua implica disparitia brusca a maselor de gaze cosmice dintr-o galaxie, probabil în urma influentei gravitationale exercitate de o alta galaxie din apropiere. Dupa analiza a peste 26.000 de galaxii din apropierea relativa a Caii Lactee, cercetatorii au identificat noi indicii care sustin ipoteza „strangularii”. „Aceasta este prima dovada concludenta ca rezervele de gaze cosmice galactice sunt strangulate pâna la moartea galaxiilor”, este de parere Peng.

 Reamintim ca toate aceste ipoteze sunt speculatii pur matematice, bazate pe modele computerizate. Conform acestora, procesul de „strangulare” are nevoie de aproximativ 4 miliarde de ani(!) pentru a duce la oprirea completa a nasterii de noi stele într-o galaxie. Ramâne o întrebare: cui folosesc aceste „observatii” si teorii? Macar în cazul hilar al „transplantului de cap”, scuza ar fi ca este ceva care are în centrul atentiei organismul uman...

GEORGE CUSNARENCU