Templul Eternitatii

joi, 25 iunie 2015

 In Luxor, pe malul drept al Nilului, templul faraonului Amenhotep al III-lea a „reinviat” gratie restaurarii unui monument funerar exceptional care evoca puterea faraonului si maretia Egiptului. Templul a fost imbracat in aur, iar pavimentul a fost acoperit cu un strat subtire cu argint. Bunicul lui Tutankhamon si tatal lui Akhenaton a dus mai departe gloria Egiptului, pe care l-a imbogatit cu noi monumente maiestuoase. Cel mai important a fost templul construit, evident, in onoarea sa. A gloriei sale. Cât despre maretia sa, aceasta nu are egal in toata istoria Egiptului antic.

 Amenhotep si-a mobilizat constructorii pentru a ridica la poalele muntelui din sit un templu cum nu s-a mai vazut, care sa infrunte eternitatea. Istoricii numesc astfel de constructii „temple ale milioanelor de ani”, cum ar fi si cele construite de Ramses al II-lea sau de regina Hatchepsut din Noul Imperiu (1540-1070 i.Hr.). Corpul faraonului a fost depus intr-un mormânt din Valea Maimutelor.

 Amenhotep al II-lea, care a domnit 40 de ani, a fost unul dintre cei mai importanti faraoni din timpul in care Egiptul se afla la apogeu, ocupând teritoriile care se intindeau de la Eufrat pâna in actualul Sudan. A acordat cea mai mare importanta arhitecturii, constructiilor grandioase care in timpul domniei sale au atins vârsta de aur. Datorita lui au fost realizate cele mai multe temple in Luxor. Era preocupat nu doar de grandoarea monumentelor, ci si de rafinamentul executiei. In anturajul sau se aflau cei mai talentati arhitecti si sculptori, impreuna cu care realiza planuri de constructie.

 Templul regal (amenophium) n-a rezistat timpului, prabusindu-se in 1200 i.Hr., in urma unui cutremur. Blocurile de piatra si unele materiale au fost utilizate de succeso-rii sai pentru edificarea propriilor temple. Incetul cu incetul, ruinele au fost acoperite de sedimente aluvionare rezultate in urma inundatiilor produse de Nil.

 Despre acest templu regal au ramas doar câteva informatii, furnizate de doua ample efigii ale faraonului care nu au fost afectate de aluviuni. Dupa 15 ani de lucrari arheologice (in anul 2000) au fost identificate si dezgropate fragmente ale unui numar de 5 colosi de piatra taiata din Muntele Rosu aflat in Heliopolis (in centrul capitalei Cairo). Restaurarea lor si refacerea templului, un imens puzzle, au presupus mari eforturi, dupa identificarea surselor de finantare care au fost de-a lungul anilor asigurate in special de societati private si institutii filantropice.

DORIN MARAN