Bacul a trecut, traiasca frauda!

duminic„, 03 iulie 2016

 Cam asa poate suna o deviza a tot mai multi tineri absolviti de „calvarul” invatatului in institutiile de profil. Dar, cum oficialii se incapataneaza sa organizeze asa-zisul invatamant astfel incat loazele sa nu poata trisa prea usor, la fel ca intr-un razboi rece participantii la examene inventeaza metode cat mai performante intru inselarea vigilentei supraveghetorilor.

 Acestea, deoarece frauda, dupa cum se observa cu ochiul liber cam peste tot prin lume, se invata de la varste cat mai mici. Iar bacul, acest prag al trecerii intr-o viata nitelus mai responsabila, chiar reprezinta un examen, si din acest punct de vedere. Iata cum descrie un site de stiri ca se intampla copiatul la examenele din Franta, in moduri, am zice, destul de domestice, dar, obligatoriu, macar putin ingenioase!

 Domnisoarele beneficiaza cumva de un atu in plus la capitolul „inventivitate da! cunostinte ba!”, datorita, desigur, vestimentatiei specifice genului, ce ascunde locuri... greu accesibile. Un fel de clasic al genului este decolteul, iar daca fata nu poarta de obicei sutien, acum e momentul ideal sa arate ca o doamna. Nu de alta, dar acesta opreste fituica sa alunece pe adancitura dintre sani. Iar daca absolventa beneficiaza si de membre inferioare ce merita sa fie dezvelite doar atat cat sa nu trezeasca nici suspiciuni, nici alte sentimente, ciorapii lungi cu jartiere usor manevrabile la nevoie (de catre purtatoare, desigur) pot deveni si o ascunzatoare grozava.

 Partea corpului cea mai solicitata in perioada bacului nu se ridica tocmai la inaltimea capului (!), ci se plaseaza la nivelul mainii. Astfel, pe incheietura pumnului, grijuliu acoperita de maneca unei camasi, pot incapea informatii pretioase. La fel, se scrie chiar si pe unghii, e drept, cu conditia ca absolventul sa aiba o vedere de vultur, caci va trebui sa foloseasca litere mici-mici, cam cat cunostintele sale reale.

 Lenesii care nu sunt atrasi nici macar de confectionarea copiutelor beneficiaza de noi cuceriri tehnologice, cum sunt ochelarii cu circuite electronice, ceasurile de mana similare conectate la sursa de informare, dosul calculatorului tinut eventual, frumusel, pe banca ori – de ce nu? – de cerneala invizibila. Ar mai fi si guma care poate furniza cunostinte in loc sa le stearga, ba chiar si talpa baschetilor sau pansamentul unei rani inchipuite, sub care minuscula hartiuta ce ofera pasaport catre un statut incert poate sta in siguranta. Ehei, unde sunt fituicile de altadata?...

ADRIAN-NICOLAE POPESCU