Problema spinoasa a vaccinurilor

duminic„, 19 august 2018

La noi, în România, necazurile din domeniul imunizarii (?) prin vaccinare par sa fi început odata cu ampla campanie – altfel, prost gândita si gestionata – de vaccinare în cadrul unitatilor de învatamânt a elevelor. O graba suspecta, „argumentata” prin invocarea numelor unora dintre cei mai mari fabricanti mondiali ai acestor produse farmaceutice, a fost dublata de aproape totala lipsa a informarii în domeniu, de catre cadre medicale calificate, în folosul elevelor, al parintilor, dar si al altor categorii de persoane, cum sunt femeile aflate la o vârsta fertila.

 Cum era de asteptat, „ceata” în care a fost învaluit subiectul a determinat o reticenta majora si respectiv refuzul familiilor elevelor vizate pentru vaccinare sa îsi dea acordul pentru aceasta. Astfel, si pe fondul unor scandaluri pentru care, asa cum se întâmpla la noi, nimeni nu era vinovat sau responsabil, întreaga campanie s-a volatilizat. Dumnezeu stie câti bani se vor fi aruncat în acest fel pe fereastra!...

  Ministerul Sanatatii a avut (si) la acest capitol foarte important, privitor la sanatatea si chiar la viata populatiei, o initiativa pozitiva, oferind pe site-ul institutiei informatii de interes general despre vaccinuri si vaccinari. Va prezentam mai jos datele respective, având convingerea ca ele vor mai arunca ceva lumina asupra unei probleme în care nu tot românul se poate lauda ca e specialist.

Efecte adverse ale vaccinurilor

 Ca orice tratament medicamentos, si vaccinurile pot avea efecte adverse, dar nici unele dintre acestea nu sunt atât de severe ca bolile respective. Durerea, febra moderata si chiar unele efecte adverse grave, dar extrem de rare, trebuie sa fie comparate cu consecintele contractarii bolii împotriva careia se vaccineaza. În cazul poliomielitei, de exemplu, aceste consecinte pot include paralizia, iar unele boli „dezamorsate” prin vaccinare pot avea drept consecinta chiar decesul.

Prea devreme sau la timpul potrivit?

 Sistemul imunitar al nou-nascutilor se confrunta simultan cu multe provocari. Din momentul nasterii, mii de bacterii diferite încep sa traiasca pe suprafata intestinelor bebelusilor. Având raspunsuri imune rapide la aceste bacterii, ei le împiedica sa invadeze sistemul circulator si sa cauzeze boli grave.

 De fapt, bebelusii sunt capabili sa raspunda la milioane de virusi si bacterii diferite, deoarece au miliarde de celule imunologice care circula în organismele lor. De aceea, vaccinurile facute în primii doi ani de viata reprezinta „o picatura de apa dintr-un ocean” din ceea ce sistemul imunitar al unui copil întâlneste si administreaza cu succes în fiecare zi.

Sa amânam vaccinarea?

 Amânarea vaccinarilor va creste perioada în care copiii sunt expusi riscului de contactare a bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare. Câteva dintre aceste boli – cum sunt varicela, tusea convulsiva si infectia cu pneumococcus – înca sunt destul de frecvente. Chiar daca programul de vaccinare poate parea oarecum rigid, el se bazeaza pe cele mai bune informatii stiintifice disponibile si este mai sigur decât programele alternative.

 Separarea, marirea intervalelor dintre vaccinari sau stoparea vaccinurilor pune probleme, deoarece copiii vor fi sensibili la boli pe perioade de timp mai lungi. Momentul în care un copil trebuie sa fie vaccinat este determinat prin punerea în balanta a momentului în care copilul prezinta cel mai mare risc de contactare a bolii si momentul în care vaccinul va genera cel mai bun raspuns imun.

 În sfârsit, modificarea programului de vaccinare necesita vizite în plus la medic. În urma cercetarilor în care s-a masurat nivelul de cortizol (hormon eliberat de organism ca raspuns la stres), s-a stabilit ca cei mici nu sunt mai stresati daca li se fac doua injectii în loc de una. Prin urmare, un numar mai mare de vizite la medic pentru injectii individuale va pune copilul în mai multe situatii stresante. În plus, asta implica un potential crescut de erori administrative, mai mult timp alocat vizitelor la doctor si costuri mai ridicate.

Imunitate prin vaccinare sau ca bolnav

 Fara niciun dubiu, imunitatea dobândita prin vaccinare este mult superioara celei asimilate în urma contractarii bolii contagioase. Bolile pe care le prevenim prin vaccinare au complicatii grave, uneori debilitante si cu efecte pe întreaga viata. Desi vaccinurile nu sunt lipsite de riscuri (ca orice alt produs medical) si pot produce reactii adverse, acestea sunt rareori atât de grave si extrem de rar se pot asocia exclusiv cu vaccinarea.

 Siguranta vaccinarii este conferita de multiplele etape de control, studiile facute înainte de licentierea vaccinului, precum si de sistemele de monitorizare ale reactiilor adverse. Acestea arata la nivel global ca vaccinurile sunt sigure si eficiente, eliminând boli grave care continua sa omoare copiii si adultii nevaccinati.

Vaccinati, dar cu boli infectioase?

 Nu este posibil asa ceva, dupa cum sustin specialistii. Cei mai multi oameni care sufera de boli evitabile prin vaccinare nu au fost vaccinati. Este adevarat, însa, si ca niciun vaccin nu ofera protectie 100% si de multe ori protocoalele de vaccinare nu sunt riguros respectate. De pilda, peste 90% din cazurile de rujeola raportate în anul 2009 au primit mai putin decât cele doua doze de vaccin rujeolic recomandate.

ADRIAN-NICOLAE POPESCU