Biserica din Reuseni

miercuri, 29 august 2018

La aproximativ 16 kilometri de judetul Suceava se afla satul Reuseni din comuna Udesti, sat in care exista ultima ctitorie a Sfantului Voievod Stefan cel Mare. Biserica, avand hramul „Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul” se inalta pe locul unde, la 14 noiembrie 1451, a fost ucis voievodul Bogdan al II-lea, tatal stralucitului domnitor trecut de Biserica noastra in randul sfintilor.

Asasinatul a avut loc, la data de 15 noiembrie 1451, la o nunta la care participa si domnitorul impreuna cu fiul sau Stefan. Aici au navalit dusmanii sai, condusi de Petru al II-lea Aron, care urmarea sa ia tronul Moldovei. Acesta i-a taiat  capul lui Bogdan, dar principele Stefan a reusit sa se refugieze in padurea invecinata, unde a stat ascuns in scorbura unui stejar batran.

 Petru Aron nu s-a bucurat mult timp de scaunul tarii, pentru ca Stefan cel Mare vine cu oaste impotriva sa si-l invinge in doua lupte: la Doljesti si satul Obric. Urmeaza cunoscuta domnie a Sfantului Voievod, o domnie dintre cele mai lungi din istoria tarii noastre, intinsa intre 1457-1504. Constructia bisericii incepe la 8 septembrie 1503 si este terminata dupa moartea domnitorului, la 18 septembrie 1504, de fiul acestuia Bogdan al III-lea (1504-1517).

 Ramasitele pamantesti ale lui Bogdan al II-lea au fost inhumate la biserica din Sacuieni, aflata cam la 10 kilometri departare, nemaifiind aduse la biserica din Reuseni, asa cum dorise marele ctitor. Biserica a fost acoperita cu sindrila in 1868, iar in anul 1906, prin dania credinciosilor, a fost acoperita cu tabla. Interiorul nu a suferit nicio modificare, este fara pictura, dar in 1843 s-a refacut iconostasul de catre pictorul Anton Orobca si, in aceeasi perioada, s-a inlaturat pardoseala din caramida, fiind inlocuita cu una din scanduri.

 Biserica are o lungime de 25,50 metri, latimea de 9,50 metri si inaltimea de 11 metri. A fost construita dupa un plan dreptunghiular, fara turla, cu Altar, naos, pronaos. Turla actuala a fost adaugata in anul 1907, in timpul lucrarilor de reparatii la acoperis, de catre antreprenorul Konrad Bittner. In partea vestica zidurile laterale se prelungesc, formand o nisa semicirculara, care servea drept clopotnita. Actuala clopotnita a fost ridicata in secolul al XIX-lea.

 Ferestrele bisericii sunt mici, cu chenare dreptunghiulare, incrucisate la colturi si cu partea interioara in semicerc. Intrarea in pronaos se face printr-o usa in peretele sudic. Aceasta prezinta un chenar de muluri, fara baze, terminate in arc frant.

 In pronaos se afla un mormant din zid, neidentificat, dar despre care se crede ca ar fi al boierului Mihalache, unul dintre ctitorii de mai tarziu ai bisericii. Naosul este boltit cu o calota si este despartit de pronaos printr-o usa de lemn cu muluri incrucisate la colturile de sus. Absidele naosului sunt cuprinse in grosimea zidurilor si sunt incadrate de doua manunchiuri de colonete sculptate in piatra. Absida Altarului, cu bolta in sfert de sfera, prezinta doua nise pentru proscomidiar si diaconicorn. Biserica nu a fost pictata nici in zilele noastre.

IRINA STOICA