Perceptia OZn la inceputurile RDG

miercuri, 29 august 2018

Am evocat, in ultimele doua articole, plecand de la un studiu al cercetatorului Greg Eghigian, de la Departamentul de Istorie al Universitatii de Stat din Pennsylvania, reactia societatii postbelice din Germania de Vest la stirile despre OZN-uri si extraterestrii. Dar studiul amintit aduce informatii interesante si despre atitudinea, foarte diferita, fata de acest subiect, din partea cealalta a Cortinei de fier.

 Desi fenomenul OZN a fost unul global, observat si raportat in ambele parti ale Germaniei, in Republica Democrata Germana (RDG), aflata sub ocupatie sovietica, mass-media a fost strict cenzurata, acoperirea acestui subiect in presa fiind omogenizata pentru a se potrivi in mod explicit scopurilor politice.

 Eghigian a examinat, in acest scop, trei ziare: Neues Deutschland, organul oficial al Partidului Unitatii Socialiste (SED), Neue Zeit, organul de partid al Uniunii Crestin Democrate (CDU), care avea o circulatie mai mare in randul a patru „blocuri non-socialiste”, si Berliner Zeitung, care, desi subordonat SED, era mai deschis decat alte ziare de partid, avand si un tiraj de cateva sute de mii de exemplare.

Raspunsuri isterice

 Tonul si modelul dupa care presa est-germana a reflectat fenomenul OZN au fost stabilite in iunie 1949, printr-un articol din ziarul Neues Deutschland. Acesta afirma ca farfuriile zburatoare observate in SUA incepand din 1947 – aproximativ 250, potrivit oficialilor – era doar un raspuns isteric la meteoriti si baloane meteorologice. Articolul punea panica asociata fenomenului pe seama guvernului si a mass-mediei americane, care urmarea sa starneasca sentimentele anti-sovietice ale populatiei, pentru a justifica programele de reinarmare si de export de arme ale tarii. Articolul dadea ca exemplu cazul bine mediatizat al fostului secretar al apararii al SUA, James Forrestal, despre care s-a raportat – in mod fals – ca ar fi fugit pe strazile orasului New York intr-o noapte strigand ca rusii au atacat America. Cert este ca, dupa ce acesta si-a dat demisia, in martie 1949, a fost internat intr-un spital de psihiatrie, la etajul 13, de unde a cazut, pierzandu-si viata. Versiunea oficiala este ca s-a sinucis. Totusi, conditiile neclare in jurul decesului sau, au alimentat nenumarate teorii ale conspiratiei. De pilda, conform wikipedia: „teoriile cu privire la cine l-ar fi putut ucide pe Forrestal merg de la agentii sionisti sau sovietici, pana la ofiterii guvernului american care l-au facut sa taca pentru cunostintele sale despre OZN-uri”, pe care ar fi fost pe cale sa le dezvaluie.

 Articolul din Neues Deutschland, comenta sarcastic acest caz, scriind ca – odata ce ministrul de razboi al SUA „s-a sinucis deoarece a vazut Armata Rosie marsaluind pe 5th Avenue” – or mai fi in armata americana si alti 250, de rang inferior, de aceeasi calitate, aluzie la cele 250 de observatii OZN.

 In Germania de Est, observatiile OZN si presupusele intalniri cu extraterestri au fost caracterizate ca o prostie americana patenta, un fel de iluzie populara. OZN-urile erau, dupa cum scria un articol, „cel mai nou sport” al Americii. Neue Zeit a prezentat prima sa relatare despre acest subiect – raportarea intalnirii unui american cu o farfurie zburatoare si cu echipajul sau – in sectiunea dedicata stirilor bizare si hazlii din presa mondiala.

 Cand s-a raportat ca locuitorii din sectorul american al Berlinului de Vest au vazut discuri de argint care pluteau pe cer, Berliner Zeitung a pus sub semnul intrebarii sanatatea lor mintala, folosind o expresie germana, care, in traducere, suna: „Stiam de mult timp ca unii dintre oamenii din Berlinul de Vest nu mai au toate farfuriile in dulap”.

 Pana la sfarsitul anilor 1950, asocierea subiectului farfuriilor zburatoare cu excesul si superficialitatea americana si capitalista a devenit ceva obisnuit in filmele si productiile de scena, folosind in mod regulat imaginea extraterestrilor care ne viziteaza de pe o alta planeta ca un motiv pentru a ironiza Occidentul. De pilda, cand s-a intrunit primul Congres European al ufologilor, la Wiesbaden (RFG) in octombrie 1960, ziarul Neue Zeit a relatat evenimentul, respingand insa pretentiile „contactatilor” ca extraterestrii ar veni la noi pentru a ajuta la salvarea Pamantului de distrugerea nucleara. Ziarul comenta ironic ca, daca ar fi asa, n-ar mai trebui sa ne agitam pentru interzicerea armelor nucleare, sau dezarmarea la nivel mondial, intrucat extraterestrii vor rezolva ei insisi aceasta problema.

 In RDG, ideologizarea aspectelor realitatii americane lua uneori forme grotesti. Citand ca sursa un ziar din Moscova, un articol din 1950 explica: „Rapoartele despre «farfuriile zburatoare» au fost raspandite in mod deliberat de oficialii militari americani, pentru a scoate sume mai mari de la contribuabilii americani”. Plasand un articol despre observarea unui OZN in apropiere de München, alaturi de stiri despre exercitiile armatei aliate din Saxonia Inferioara si despre infiintarea in Bochum a unei noi versiuni a organizatiei veteranilor de razboi, ziarul Neues Deutschland lega subconstient fenomenul farfuriilor zburatoare de militarismul reactionar.

 Aceasta viziune est-germana asupra farfuriilor zburatoare, ca o gaselnita a atatatorilor la razboi americani, si-a gasit expresia literara si intr-un roman, din 1952, cu titlul „Menetekel sau farfuriile zburatoare” al scriitorului comunist Friedrich Wolf (1888-1953). Romanul sau prezinta aceasta dovada de isterie a razboiului rece ca produsul incercarii burgheziei de a submina rationalitatea. Dupa cum spune un personaj din carte: „Panica are si ea ratiunea sa in psihicul uman. Logica familiara este aruncata peste bord. Absurdul devine probabil. Gandirea rationala este azvarlita inainte si inapoi, ca o scandura, de valurile de zvonuri”.

 In aprilie 1950, ziarul crestin-democrat, Neue Zeit, scria: „Occidentul”, cu visurile sale despre „superbombe” si „farfurii zburatoare” si cu cultura sa tixita de o literatura murdara, cu greu ar putea pretinde ca este un protector al civilizatiei. In RDG, nu exista filme cu crime din care sa invete gangsterii, nici literatura pornografica, nici maratoane de lupte si de dans, nici un abuz de hipnoza, sugestie, astrologie, citit in palma, ori clarviziune. Nu exista isterie de masa in fata unor profeti dubiosi, nici o manie ca cea a „farfuriilor zburatoare”, ori alte deliruri similare...

Mituri moderne

 Faimosul psiholog elvetian Carl Gustav Jung (1875-1961), interesat de subiect, a publicat, in 1958, cartea „Farfuriile zburatoare: un mit modern despre lucrurile vazute pe cer”. Interesat mai demult de subiect, el explica, intr-un ziar elvetian de limba germana, in iulie 1954, ca desi nu a vazut personal niciun OZN, era convins ca „nu este doar un zvon, ceva se vede”, dar nu stim ce anume. El a dat o mare importanta elementelor care se repetau in naratiunile despre OZN-uri. Acestea au conturat imaginea unui mit despre fiinte extrem de inteligente dintr-o alta lume, care, dupa ce au fost martorii masacrelor celui de-al Doilea Razboi Mondial si a proliferarii armelor nucleare, vor sa intervina binevoitor in afacerile umane. In fata catastrofei nucleare, fenomenul farfuriilor zburatoare ofera o acoperire, relativ rationala, pentru a exprima speranta in salvarea care vine de la Dumnezeu, „activand astfel un arhetip care a exprimat intotdeauna ordinea, eliberarea, mantuirea si integritatea”. Cartea lui Jung a fost intampinata in cea mai mare parte pozitiv de catre presa germana de mare tiraj.

 In concluziile studiului sau, Eghigian observa ca, in Germania, farfuriile zburatoare au fost intelese, inca de la inceput, in relatie cu razboiul, in special cu razboiul aerian desfasurat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Campaniile de bombardamente americane si britanice, tehnologia nazista a rachetelor „V” si capturarea sovietica a bazei Peenemünde au fost invocate in mod regulat pentru a incerca explicarea OZN-urilor. Dar atat adeptii, cat si scepticii, in privinta vizitelor extraterestre, au vazut in dezvoltarea si proliferarea bombei atomice un motiv-cheie pentru aparitia brusca a farfuriilor zburatoare.

 Este clar ca observatorii germani erau, ca si altii, preocupati de natura posibil extraterestra a farfuriilor zburatoare. Interesul lor fata de aceste obiecte a ramas, totusi, ferm ancorat intr-o neliniste generata de recentul razboi si de consecintele sale. In cele doua Germanii cel putin, farfuriile zburatoare au functionat in primul rand ca niste indicatori pentru recunoasterea, interpretarea si dezbaterea influentelor externe – mai ales americane – asupra societatilor postbelice, recent fortate sa renunte la o mare parte din capacitatea lor anterioara de a-si modela propria soarta. Iar in acest context, s-au subliniat in permanenta diferentele dintre o Europa sobra si civilizata, si o America nemiloasa si superficiala.

DAN D. FARCAS