Thailanda, dragostea mea...

vineri, 21 septembrie 2018

Mica tara din Asia rasariteana si-a dobândit un binemeritat loc de top pe harta turismului mondial, fiind astfel foarte îndragita de amatorii de calatorii pe mapamond. În chip firesc, principala „perla” în acest sens este capitala Bangkok, unde uscatul si apele ancestrale se armonizeaza aproape la modul sublim cu traditiile si cu spectacolele feerice oferite de localnici oaspetilor veniti din toata lumea.

 Desigur, nu ne referim la subumanele oferte pentru bogatii si bolnavii lumii, în cadrul carora prioritare sunt prostitutia de toate felurile, pedofilia, consumul neîngradit de droguri si alte asemenea „binefaceri” ale civilizatiei moderne ce se doreste a fi oficializate pretutindeni.

 Din pacate, vorbind despre metropola thailandeza, trebuie sa spunem ca (si) acest tezaur al planetei noastre se afla pe cale de disparitie – o moarte deopotriva lenta, însa, la scara timpului nesfârsit, si tragic de rapida. Specialistii care au tras semnalul de alarma au declarat ca eroziunea tarmurilor, cresterea nivelului marii, urbanizarea galopanta care înseamna si imensii zgârie-nori ce apasa la propriu asupra pamântului subred sunt principalii factori ce vor face ca aproape jumatate din Bangkok sa-si doarma somnul etern sub ape nu mai târziu de anul 2030!

 Orasul a fost construit pe un teren mlastinos, la circa 1,5 metri sub nivelul marii, astazi adapostind peste 2 milioane de thailandezi, fara a mai lua în calcul foarte numerosii turisti si oameni de afaceri prezenti aici permanent. La handicapul altitudinii negative se adauga însa fenomenul scufundarii zonei cu 2 centimetri în fiecare an. Pare putin, dar este enorm. Si tragic. Mai ales ca la originea acestei situatii ireversibile care condamna sute de mii de oameni stau tot oameni; afaceristi.

 Un exemplu simptomatic: marile inundatii din 2011 au afectat aproape un sfert din metropola, însa din zonele periferice. Cartierul oamenilor de afaceri a fost atunci protejat de digurile înaltate în mare graba, însa probabil e o chestiune de timp ca acesti închinatori la „zeul-ban” sa suporte si ei, în felul lor, neajunsurile unor fenomene în fata carora nimeni nu poate nici sa înalte diguri si ziduri, nici sa-si sape vizuine antiatomice, nici sa îsi ia zborul catre universuri spatiale necunoscute.

 Bangkok 2018? „Un oras obez asezat pe un schelet de copil.” Astfel dezvaluie perfect geologul thailandez Thanawat Jarupongsakul, într-o expresie deosebit de plastica si realista, destinul acestei minuni ucise de lacomia dezvoltatorilor imobiliari si turistici. Cel numit cândva „Venetia Orientului” va deveni o amintire la fel de tragica precum Hiroshima (remember „Hiroshima, mon amour”!), cea macelarita fara remuscari în numai câteva minute...

ADRIAN-NICOLAE POPESCU