Cu picioarele pe Pamant, cu gandul spre Marte

vineri, 21 septembrie 2018

Obsesia legata de Planeta Rosie e veche de mai bine de o suta de ani. Totul a început în 1877, o data cu observatia astronomului Schiaparelli cum ca pe Marte exista niste linii pe care el le-a numit „canali”, canale. Aici a intervenit însa o eroare de traducere. În limba engleza, cuvântul din italiana a fost tradus prin „canals” în loc de „channels”. Canals (canale) în limba engleza înseamna canale construite de oameni, cum este canalul Suez (Suez Canal) de pilda, în vreme ce channels înseamna tot canale, numai ca naturale, cum este Canalul Mânecii (English Channel), de pilda.

 Mica eroare este cea care a aprins imaginatia oamenilor: deci pe planeta noastra sora exista canale construite de fiinte inteligente! Deci, Marte este locuita! De aici pâna la Razboiul lumilor, romanul s.f. al scriitorului britanic H. G. Wells în care martienii ataca Pamântul, n-a mai fost decât un pas. Un pas suficient de mare însa pentru a pune bazele unei obsesii  motivationale: Marte, o planeta pe care noi, pamântenii, trebuie sa ajungem.

 În anii nostri, NASA este agentia spatiala care a vrut sa elucideze aceasta obsesie: mai multe module spatiale au fost trimise pe solul martian pentru a descoperi daca nu martieni, macar urme de apa si apoi, de viata. Mai nou, NASA vrea sa trimita si oameni pe Marte pentru a locui acolo autonom, idee la care Hollywood-ul a rezonat producând filmul s.f. Martianul. Dar lucrurile nu se opresc aici. NASA sustine ca e sigur: exista apa sub forma lichida pe Marte, si daca exista apa trebuie exploatata! Motiv pentru care a pregatit chiar si un grup de exploratori spatiali care ar urma sa traiasca pe Marte în niste „case”. Cum ar trebui sa arate aceste case? Deocamdata nimeni nu stie, dar NASA a lansat în 2015 un concurs de amploare, prin care participantii erau invitati sa îsi imagineze o asemenea casa martiana.

 Prima parte a concursului demarat de NASA era consacrata designului. A doua etapa, programata în 2017, viza materialele necesare pentru o astfel de constructie. Penultima parte a concursului, aflata în plina desfasurare, a inclus anuntarea primilor câstigatori de catre NASA.

 Si, de curând, Agentia americana a facut anuntul asteptat de toata lumea: a selectat „cinci modele de case ce vor fi realizate cu ajutorul unor imprimante 3D, adaptate la conditiile climatice de pe „Planeta Rosie”, unde „martienii” ar urma sa traiasca autonom”.

 Cei cinci câstigatori au fost alesi de NASA în parteneriat cu Universitatea Bradley din Peoria, Illinois, din 18 echipe participante din toata lumea.

 „Toate echipele si-au prezentat proiectele prin intermediul unor simulari informatice, modelate dupa conditiile climatice de pe Marte. Materialele au fost astfel testate, virtual, la temperaturile existente pe „Planeta Rosie” – care oscileaza, în medie, în jurul valorii de -65 de grade Celsius – si la vânturile violente de la suprafata plane-tei”, transmite Agerpres.

   „Ei nu fac doar sa conceapa structuri, ci concep si locuintele ce vor permite exploratorilor nostri spatiali sa traiasca si sa munceasca pe alte planete”, declara Monsi Roman, managerul programului Centennial Challenge demarat de NASA. Cercetatorii americani au insistat asupra importantei pe care locuinta o are pentru reusita si, înainte de toate, supravietuirea astronautilor în viitoarele lor misiuni.

 Premiul I din aceasta etapa a concursului a revenit echipei Zopherus, ai carei membri sunt originari din orasul Rogers din statul american Arkansas. Ei au conceput un vehicul complet automatizat, care construieste mici capsule cu ajutorul materialelor colectate la fata locului. Acel „beton martian” este compus din gheata, pietre si sol. Capsulele sunt hexagonale, o forma perfecta pentru a intemeia o comunitate modulara de locuinte. O fereastra larga la mezaninul fiecarei case va presupune o vedere extinsa asupra peisajului martian, în acelasi timp oferind lumina necesara pentru a alimenta mici gradini de vegetatie si productie a oxigenului.

 Rezidentele martiene vor fi construite de roboti, iar cele cinci proiecte vor fi analizate si jurizate de specialistii de la NASA.

 Un alt proiect se numeste AI SpaceFactory (Uzina Spatiala cu Inteligenta Artificiala), si a ocupat locul 2. Acesta consta în constructii verticale, cu o structura în forma de ou. Ca si casa Zopherus, designul Marsha foloseste materiale culese de pe suprafata martiana, un amestec inovator de fibra de bazalt, extrasa din rocile martiene, si un bioplastic regenerabil (acid polilactic) derivat din plante care ar urma sa fie cultivate pe Marte. Spre deosebire de casele Zopherus, fiecare habitat Marsha va fi o structura separata.

 Pe locul trei s-a clasat proiectul echipei Kahn-Yates care a conceput volume individuale, alungite pentru a minimiza impactul cu eventualele furtuni de nisip.

 Pe locul patru s-a plasat proiectul echipei SEArch+/Apis Cor (foto de titlu) care a realizat un habitat cu dubla cochilie pentru a feri structura de radiatia solara, iar structura conceputa de echipa Universitatii Northwestern, în forma unei cochilii unice sferice si un dom parabolic extern a ocupat locul cinci.

 Competitia promovata de NASA mai are de parcurs alte patru faze si va culmina cu finala din 2019, în care echipa constructorului desemnat câstigator va încasa un cec în valoare de 2,1 milioane de dolari.

GEORGE CUSNARENCU