O fosila incearca sa vorbeasca

miercuri, 26 septembrie 2018

Ideea la care ajunge un grup de cercetatori americani de la Universitatea Austin, Texas, este ca „mamiferele, vietuitoarele cele mai inteligente, dar care se numara printre speciile cu cel mai mic numar de urmasi, au facut un compromis in cursul evolutiei lor, renuntand la capacitatea mare de reproducere in schimbul inteligentei”, dupa cum relateaza agentia Xinhua, preluata de Agerpres.

 Studiul, publicat recent in revista stiintifica Nature, descrie fosila unei rude disparute a mamiferelor gasita alaturi de ramasitele a 38 de urmasi ai sai. Aceasta descoperire este una deosebit de rara, deoarece este vorba despre singurele ramasite fosilizate ale puilor unui stramos al mamiferelor.

 Prezenta unui numar atat de mare de urmasi, de doua ori mai multi decat media de pui pe cuib in cazul unui mamifer de astazi, „dezvaluie faptul ca acest stramos se reproducea intr-o maniera asemanatoare reptilelor”.

 Descoperirea ar putea ajuta la intelegerea modului in care mamiferele au dezvoltat un sistem diferit de reproducere in comparatie cu stramosii lor care produceau un numar mare de urmasi.

 „Acesti pui provin dintr-un moment foarte important in arborele genealogic”, afirma Eva Hoffman, cea care a condus cercetarea efectuata asupra fosilelor, adaugand ca „ei aveau numeroase trasaturi similare mamiferelor moderne, relevante pentru intelegerea evolutiei mamiferelor”.

 Acest stramos al mamiferelor a apartinut unei specii erbivore de dimensiunea unui caine de astazi, „numita Kayentatherium wellesi, care a trait alaturi de dinozauri, in urma cu circa 185 de milioane de ani. Ca si mamiferele, Kayentatherium avea probabil corpul acoperit cu par”, se mentioneaza in cercetare.

 Interesant este faptul ca „craniile puilor erau replici reduse ale scheletelor capului exemplarului adult”, dupa cum a dezvaluit o analiza vizuala 3D. „Acestea aveau o zecime din dimensiunea craniului mamiferului adult, insa erau proportionale”, se precizeaza in cercetare. Prin contrast, mamiferele de astazi au urmasi care se nasc cu fete mai mici si capete mai mari pentru a face loc creierului mai bine dezvoltat.

 Concluzia pare incurajatoare: „Descoperirea faptului ca un stramos al mamiferelor avea un creier mic si dadea nastere unui numar mare de pui sugereaza existenta unui moment critic in evolutia exemplarelor din clasa de vertebrate superioare in care acestea au renuntat la capacitatea mare de reproducere, in schimbul inteligentei”.


GEORGE CUSNARENCU