Si a fost Ziua Limbii Romane

miercuri, 10 octombrie 2018

Scriam despre o conferinta tinuta la Cluj-Napoca cu ocazia zilei Limbii Romane, la care un cunoscut sociolog spunea vorbind despre stricarea limbii romane ca „in ultima vreme s-au inregistrat mii de neologisme –, exista un abuz de neologisme, care nu sunt necesare. Imprumutul masiv de neologisme arata in primul rand o identitate slaba”. Observatia corecta, ca toate cuvintele englezesti aduse cu forta in comunicarea in limba romana nu sunt intr-adevar necesare, trebuie completata cu mentiunea ca aceste cuvinte englezesti nu sunt neologisme, ci cuvinte transferate fortat din dictionarul limbii engleze!

 Neologismele sunt cele care contribuie la modernizarea sau imbogatirea limbii, un proces vechi de cateva secole, si nu la poluarea ei! In limba romana, cel care a introdus neologisme a fost primul mare intelectual roman, daca nu cumva singurul adevarat, Dimitrie Cantemir. In romanul sau, Istoria Ieroglifica, scris intre 1703 si 1705, in capitolul Scara a numerelor si cuvintelor streine talcuitoare, care este primul dictionar de neologisme din limba romana!, el defineste pentru cititorii romani sensul unor cuvinte noi (neologisme), imprumutate din latina, greaca sau turca. Primul neologism din dictionarul lui Cantemir era cuvantul avocat, despre care el scria ca vine din limba latina, corect, si inseamna „cela ce trage pentru altul para cu plata”. Cuvantul il folosim si azi.

 Da, suntem o natiune tanara, cu o limba tanara, dominata de cuvinte de origine latina. Si neologismele care ne-au dezvoltat limba nu sunt miile de cuvintele preluate din limba engleza tel quel, in ultimii 30 de ani, ci sunt zecile de mii de cuvinte care pot fi descoperite daca rasfoiesti Marele dictionar de neologisme (1986), aflat azi la a X-a editie, cuvinte preluate din etimologii latine, majoritatea, dar si grecesti, rusesti, turcesti etc.

 Dar limba romana, omagiata o data pe an, e stricata zilnic tocmai de cei a caror menire este apararea si promovarea ei. Nu mai departe de Cerbul de Aur de la Brasov, prezentatorii rosteau la unison „si premiul merge la...”. Maimutareala vine de data asta din traducerea din limba engleza a unor verbe sau expresii de care nu avem nevoie pentru ca le avem si noi in limba romana. Asadar, „premiul se atribuie...”, nu de alta, dar premiile nu au invatat sa mearga, precum pisicile, cainii sau oamenii! Iar la televiziunile nationale nu mai putem spune decat „furtuna a lovit mai multe cartiere...”, traducerea verbului hit folosit in limba engleza pentru mai multe situatii, nu doar pentru furtuni. Ne doare mana sa vorbim corect limba romana si sa spunem „furtuna a afectat mai multe cartiere”? Sau „golul a pus presiune pe”, desi presiunea este o forta care nu se pune ca un mar pe masa, ci se exercita asupra cuiva! Adica ne doare mana sa spunem „Golul a marit presiunea...”?

 Stricatorii de limba romana sunt raspanditi pe la toate canalele tv romanesti, De aceea auzim frecvent despre cineva care „a accelerat la maxim”, in loc de „maximum”, sau sinistrul „scheleti” in loc de „schelete”, dupa cum ne invata DEX, plasat in cadrul unei locutiuni substantivale traduse „mot à mot” din limba engleza, total inutil. Deoarece locutiunea inseamna in original, secret (si nu schelete varate cu de-a sila in vreun dulap)! In mass-media de azi e greu sa mai gasesti pe cineva care sa stie limba romana literara. Eu am descoperit, cu bucurie, o singura exceptie: Anca Radu, redactorul serialului difuzat de TVR 2, Onoare si Respect. Si asta pentru ca e singura care stie sa scrie corect dv (de la dumneavoastra) fara punct (pentru ca nu este prescurtare). Sa fie singurul caz din presa romaneasca? Atunci chiar ca suntem „o identitate slaba”. In rest, sa fie masa bogata si sa traim ca fratii!

GEORGE CUSNARENCU