NOBELUL, cu bune si cu ciudatenii

marşi, 23 octombrie 2018

Unii spun ca premiile Nobel se atribuie azi ca premiile Oscar in cinematografie. Sunt subiective, chiar daca au motivari savante, si par oferite cam cui trebuie si nu mereu celor care ar fi meritat. Ideea de Nobel a cam fost omorata in momentul in care a s-a atribuit premiul Nobel pentru Pace in 2009 proaspatului presedinte american Barack Obama, nu pentru vreo opera fundamentala, ci pentru carti pe care urma sa le scrie!!! Iar cel mai penibil premiu Nobel, de data asta pentru literatura, a fost atribuit in 2016 unui folkist, Bob Dylan. Cantaretul nici n-a avut orgoliul de a refuza un asemenea premiu, asa cum a facut Jean-Paul Sartre in 1964 sau premierul vietnamez Le Duc Tho care a refuzat sa imparta premiul pentru pace, in 1973, cu secretarul de stat american Henry Kissinger.

 In acest an, primul premiu Nobel acordat, cel pentru Fizica, a fost oferit cercetatorilor Arthur Ashkin, Gérard Mourou si Donna Strickland. Aceasta din urma devine a treia femeie din istorie care primeste aceasta distinctie dupa Marie Curie (care a primit in 1911 si premiul pentru chimie), in 1903, si Maria Goeppert-Mayer, in 1963. Donna Strickland este o cercetatoare americana considerata pionier in domeniul laserelor fiind profesor asistent la Universitatea Waterloo, din Canada.

 Francezul Gérard Mourou este considerat si el un pionier in domeniul ingineriei electrice si al laserelor. A fost director al Laboratorului de Optica Aplicata de la ENSTA din Palaiseau si este profesor la Scoala Politehnica din Palaiseau.

 Cercetatorul american Arthur Ashkin a primit premiul Nobel pentru „pensetele optice si aplicatiile lor in domeniul sistemelor biologice”. In varsta de 96 de ani, Ashkin a inventat penseta optica in 1986.

Si unele curiozitati

 Daca unii laureati au refuzat premiul, altora li s-a interzis sa-l primeasca. Astfel, ne spune Mediafax, Adolf Hitler a interzis unui numar de trei laureati germani sa primeasca premiul Nobel, e vorba de Richard Kuhn (pentru chimie, 1938), Adolf Butenandt (pentru chimie, 1939) si Gerhard Domagk (pentru medicina, 1939). Hrusciov, pe de alta parte, l-a obligat pe Boris Pasternak sa refuze premiul pentru literatura in 1958. Refuz care s-a transformat intr-o reclama excelenta pentru ca romanul Doctor Jivago sa fie tradus in Occident.

 Daca ar trebui sa-i amintim pe cei mai varstnici laureati, in statistici era pomenit americanul de origine rusa Leonid Hurwicz, castigator al premiului pentru economie in 2007, care la 90 de ani ai sai a devenit cel mai in varsta laureat in momentul atribuirii premiului Nobel. Din pacate, el a mai trait doar cateva luni dupa ce a primit acest premiu.

 Mai nou, asa cum aratam mai sus, decanul laureatilor Nobel a devenit, din acest an, cercetatorul american Arthur Ashkin.

 In privinta femeilor, romanciera britanica Doris Lessing este cea mai in varsta laureata Nobel. Scriitoarea avea 87 de ani in momentul in care a fost recompensata cu Nobelul pentru literatura pe 2007. A murit in noiembrie 2013. La polul opus, cei mai tineri laureati Nobel sunt pakistaneza Malala Yousafzai care la 17 ani a devenit cel mai tanar laureat al premiului Nobel. A primit, in 2014, premiul Nobel pentru pace, pe care l-a impartit cu activistul indian Kailash.

 In fine, au existat si premii Nobel acordat postum: Din 1974, regulile Fundatiei Nobel spun ca premiile nu pot fi acordate postum, decat daca decesul a avut loc dupa anuntul castigatorului. Inainte de 1974, premiul a fost acordat postum doar de doua ori, lui Dag Hammarskjöld (pace, 1961) si Erik Axel Karlfeldt (literatura, 1931).

 In 2011, dupa anuntul castigatorilor premiului Nobel pentru medicina, s-a descoperit ca unul dintre acestia, Ralph Steinman, murise cu trei zile inainte. Comitetul Nobel a decis insa ca acesta sa ramana laureat al prestigioaselor distinctii intrucat anuntul a fost facut fara sa se cunoasca informatia despre decesul cercetatorului.

GEORGE CUSNARENCU